Dihotomie

Mi-ai fost jumătate de iubit,
Jumătate de bărbat,
Jumătate de om;
Pentru că demult, cândva, întregul tău
E posibil să fi fost lepădat chirurgical,
Dar nu știu cât de fină e mâna sorții pe bisturiu, Pentru că a scos fix partea benignă.
Sau, poate, cine știe,
Așa te-ai născut, fiind damnat
La o viață de neajunsuri și stavile
Doar că, lipsindu-ți un ochi,
Nici măcar să vezi propria-ți soartă
Nu mai poți.

Traumatic

Am lăsat sufletul undeva,
Cum aș pune
Un dar sub brad cuiva.
Oamenii l-au deschis
Repede
Ca pe o cutie fără niciun sigiliu.
Se uitau la el, așa
Ca la un șoarece de laborator
Prins în roată.