Tulburările de alimentație: o scurtă introducere

exc-5e6b8634810aeb772515dc65

Cuprins:


Ce sunt tulburările de alimentație?

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni medicale care se manifestă printr-un comportament alimentar alterat, precum mâncatul prea puțin sau în exces, însoțit de obicei de o imagine negativă și gânduri obsesive legate de propriul corp sau propria greutate.

NB: tulburările de alimentație sunt adesea extrem de grave și pot pune în pericol viața. Ele NU sunt o alegere personală legată de stilul de viață. Educându-te pe această temă te poate ajuta să depistezi semnele unei potențiale tulburări de alimentație și să ceri ajutor cât mai devreme. De asemenea, informarea te va face să îi înțelegi mai bine pe cei care suferă de o asemenea afecțiune și să fii alături de ei.

Prevalența

În România nu există date statistice despre tulburările de alimentație. Estimări bazate pe studii din Marea Britanie și SUA arată că, în ambele țări, aproximativ 2% din populație, sau 1 din 50 de oameni, suferă de o tulburare de alimentație [1,2]. Acest procentaj corespunde unor aproximativ 400.000 români (o estimare asemănătoare a fost făcută și de APTTA [3]).

Cauze & factori de risc

Nu se știe exact ce cauzează tulburările de alimentație, dar se crede că este o combinație de factori biologici, psihologici și sociali. Câțiva dintre factorii de risc identificați până acum sunt istoricul familial, abuzul sexual, bullying-ul, lipsa încrederii & stimei de sine, perfecționismul, problemele la școală/job, critica altora cu privire la greutate și presiunea exterioară de a avea un corp perfect. Indivizii care se confruntă cu tulburări de alimentație suferă adesea și de alte probleme de sănătate mintală, mai ales anxietate și depresie.

Este important să realizezi că, în ciuda stereotipurilor, oricine poate dezvolta o tulburare de alimentație, indiferent de sex, vârstă sau context familial. Deși statisticile arată că grupul cu cel mai mare risc sunt femeile tinere, e posibil ca prevalența la bărbați și persoane mai în vârstă să fie în realitate mai mare decât se estimează, datorată tendinței mai mici a acestora de a vorbi deschis despre sănătatea lor mintală.

Tipurile principale

  • anorexia nervoasă: atunci când ai o greutate foarte scăzută și încerci să o menții așa prin înfometare și/sau exercițiu intens, îți este extrem de frică de îngrășare și ai impresia că nu ești niciodată suficient de slab(ă)

Illustration by Ella Byworth

Illustration by Ella Byworth

  • bulimia nervoasă: atunci când ai o greutate normală însă treci prin cicluri în care mănânci în exces și necontrolat, iar apoi încerci să compensezi prin vărsături, consum de laxative și/sau exercițiu fizic excesiv

  • binge eating disorder: atunci când treci regulat prin perioade scurte în care mănânci în exces și necontrolat (în engleză: “binge eating”), iar apoi te simți vinovat(ă) și/sau supărat(ă)

  • other specified feeding or eating disorder (OSFED), când ai simptome “atipice” care nu te plasează clar în niciuna dintre cele trei categorii de mai sus, însă ești într-o stare la fel de gravă

Simptome: cum să îmi dau seama dacă e posibil să am o tulburare de alimentație?

  • O tulburare de alimentație se poate manifesta în multe feluri, în funcție de persoană și de tipul tulburării (vezi mai sus). Cu toate acestea, următoarele simptome sunt des întâlnite într-o formă sau alta:

  • petreci mult timp gândindu-te cu îngrijorare la propria greutate și formă a corpului, și/sau ai o percepție distorsionată legată de propriul corp sau o fixație pe anumite părți ale corpului

Illustration by Jessica Olah & Jessica Olah, Verywell

Illustration by Jessica Olah & Jessica Olah, Verywell

  • mănânci foarte puțină mâncare sau mănânci foarte mult într-o perioadă scurtă și într-un mod necontrolat

  • simți nevoia să “compensezi” pentru cât/ce ai mâncat, așa încât îți provoci vărsături sau iei laxative după ce mănânci sau faci sport excesiv, până la epuizare

Illustration by Jessica Olah & Jessica Olah, Verywell

Illustration by Jessica Olah & Jessica Olah, Verywell

  • ai o greutate foarte scăzută sau foarte crescută pentru cineva de vârsta și statura ta, sau observi că greutatea ta oscilează des

  • ai o stare de spirit schimbătoare

  • te sustragi din contexte sociale, mai ales de unde mâncarea e prezentă

  • ai ritualuri foarte specifice în legătură cu mâncatul, simți o repulsie puternică față de felurile de mâncare ”interzise”

  • te simți vinovat(ă) legat de senzația de foame sau de ce/cât mănânci

Illustration by JR Bee, Verywell 

Illustration by JR Bee, Verywell

  • te cântărești foarte des sau numeri calorii obsesiv

  • ai probleme digestive (constipație, dureri de stomac)

  • se întâmplă des să ai stări de oboseală, amețeală sau chiar leșini

  • pentru fete și femei: nu ai menstruație

Illustration by Jessica Olah, Verywell

Illustration by Jessica Olah, Verywell

Cum se tratează tulburările de alimentație?

Tulburările de alimentație sunt tratabile. Țintele primare ale tratamentului sunt normalizarea comportamentului alimentar și a atitudinii față de greutatea corporală, și adresarea consecințelor medicale și cognitive ale malnutriției. Gestionarea pacienților se realizează ideal prin colaborarea între mai multe tipuri de specialiști: medic de familie, nutriționist, psihiatru, psiholog și alte specialități, în funcție de complicațiile medicale asociate.

Dacă rămân netratate, tulburările de alimentație pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice, dar și a vieții personale și profesionale ale celor afectați. În cazuri extreme, complicațiile fizice pot fi fatale: tulburările de alimentație au rate de mortalitate ridicate, anorexia având cea mai mare rată de mortalitate dintre afecțiunile psihiatrice. Recuperarea poate implica o perioadă îndelungată, deci sprijinul familiei și al prietenilor este esențial.

Tratamentul presupune monitorizarea stării fizice (analize regulate și evaluarea greutății), însoțită de strategii pentru ameliorarea problemelor de natură psihică, în funcție de diagnostic și severitatea simptomelor. Aceste strategii pot include:

  • Psihoterapie: precum terapia cognitiv-comportamentală (care se centrează pe schimbarea modului în care persoană percepe o anumită situație, cu scopul de a schimba modul în care aceasta acționează) sau terapia interpersonală (care încearcă rezolvarea problemelor interpersonale)

  • Consiliere nutrițională

  • Self-help

  • Grupuri de suport

  • Medicație (medicația nu este eficientă în absența strategiilor psihologice, însă se pot prescrie antidepresive pentru a trata depresia și anxietatea care apar împreună cu tulburarea de alimentație, sau medicamente care pot reduce comportamentul compulsiv)

Illustration by Phébe Lou Morson

Illustration by Phébe Lou Morson

Ce să fac dacă am simptome?

Dacă ai impresia că prezinți unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus, este foarte important să consulți cât mai curând medicul de familie. Acesta poate să îți evalueze și starea fizică și să emită o scrisoare de trimitere către un medic psihiatru. În urma unei consultații, acesta va stabili un diagnostic, și te va sfătui legat de cursul de tratament cel mai potrivit. Acest curs poate implica ajutor direct din partea medicului psihiatru sau recomandarea unui psiholog sau a unui psihoterapeut care te poate susține mai departe. Aceste servicii pot fi obținute gratuit pe baza biletului de trimitere de la psihiatrie, în cazul în care ai asigurare medicală și specialistul în cauză are contract cu casa de asigurare. (Vezi pagina noastră pentru mai multe informații legate de serviciile psihologice decontate disponibile).

În cazul în care dispui de fondurile necesare, recomandăm să faci direct o programare la un medic psihiatru care practică în cadrul unui cabinet sau al unei clinici private, pentru a beneficia cât mai rapid de o consultație. Dacă simți că te afli într-o stare gravă, sună la 112.

Este important să acționezi cât mai repede în situația în care suspectezi că ai putea avea o tulburare de alimentație. Cu cât beneficiezi mai repede de susținere, cu atât mai mari sunt șansele de a te recupera într-un timp cât mai scurt și de a nu avea parte de complicații neplăcute. Deși poate părea extrem de dificil, încearcă să te deschizi treptat în fața celor apropiați legat de dificultățile prin care treci – susținerea și înțelegerea celor din jur poate face o diferență uriașă. Nu te lăsa copleșit de sentimente de vinovăție sau neputință – există multe opțiuni care să te ajute să depășești gândurile și stările dificile, iar un diagnostic nu este o sentință, ci doar un pas în direcția unui sistem de suport sănătos potrivit nevoilor tale.

Illustration by Ella Byworth

Illustration by Ella Byworth

Ghid pentru apropiați: ce să fac dacă observ semne la un apropiat?

Dacă ești îngrijorat legat de o persoană apropiată, cel mai important pas pe care îl poți face este să o încurajezi să apeleze la ajutor specializat cât mai repede, pentru a asigura șanse cât mai bune de recuperare. Este adesea dificil pentru cineva care se confruntă cu o astfel de tulburare să conștientizeze că ceva este în neregulă, și deci să accepte necesitatea unui tratament sau să se conformeze cu acesta. De aceea este esențial să o susții, arătându-i compasiune și răbdare pe parcursul acestui proces. Sprijin-o în decizia de a accesa ajutor sau oferă-te să o însoțești la doctor.

Dincolo de tratamentul profesional, există multe moduri în care poți ajuta pe cineva aflat în această situație:

Oferă-i timp, și încearcă să asculți fără să dai sfaturi sau să critici

Deși este dificil să auzi o persoană dragă vorbind negativ despre sine sau despre mâncare, și poate chiar să devină frustrant să simți că intențiile de a o ajuta sunt întâmpinate cu reticență sau chiar respinse, este important să nu îți pierzi răbdarea. Nu trebuie să ai toate răspunsurile, însă cel mai important este să știe că îi ești alături și ești dispus să asculți.

Încearcă să te informezi legat de ce presupune o tulburare de alimentație, pentru a înțelege mai bine prin ce trece

În loc să presupui ce e mai bine pentru ea, pune întrebări legate de cum se simte și ce are nevoie

Nu lua singur decizii legat de ce e mai bine pentru persoana apropiată – este important ca ea să se simtă auzită și înțeleasă, nu tratată ca și cum ar fi neajutorată.

Evită discuțiile despre greutate, corp, mâncare și diete

Chiar și o conversație care pare neutră poate să o afecteze într-un mod negativ și îi poate alimenta percepțiile sau comportamentele nesănătoase.

Ajut-o să se simtă inclusă

Tulburările de alimentație pot duce la tendințe de izolare, mai ales în contextul meselor. Fă tot posibilul să faci persoana respectivă să se simtă inclusă și binevenită la activități sociale – chiar dacă refuză, invitația în sine poate însemna mult.

Nu uita să ai grijă de propria sănătate mintală și să nu te învinovățești pentru dificultățile prin care trece cineva apropiat

Resurse

Bibliografie generală

  1. https://www.beateatingdisorders.org.uk/how-many-people-eating-disorder-uk

  2. https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/eating-disorders.shtml#part_155059

  3. https://aptta.ro/statistici.html

  4. Mental Health Foundation: https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/e/eating-disorders

  5. NHS – sistemul de sănătate britanic: https://www.nhs.uk/conditions/eating-disorders/

  6. NIMH – institutul național de sănătate mintală din SUA https://www.nimh.nih.gov/health/publications/eating-disorders/index.shtml

  7. Psycom – site despre mental health https://www.psycom.net/depression.central.eating.html

Asociații care se ocupă specific cu tulburările de alimentație

În România: Asociația pentru Prevenirea și Tratarea Tulburărilor de Alimentație (APTTA) – http://aptta.ro/

NB. Suntem de părere că site-ul APTTA poate fi util ca resursă strict informativă, dar din păcate nu suntem convinși că resursele de suport pe care le oferă mai sunt de actualitate.

În Marea Britanie: BEAT – https://www.beateatingdisorders.org.uk/

Facebook

https://www.facebook.com/ForEatingDisorderAwareness/

Articole

Filmulețe

Articole similare