Tulburarea bipolară: tot ce trebuie să știi

Autor: Dan Mirea

Sursa: https://www.my-health.ch/hop-oder-top/


Cuprins:


Ce este tulburarea bipolară?

Termenul de “bipolar” este adesea greșit folosit pentru a descrie o persoană a cărei dispoziție și/sau emoții se pot schimba rapid în decursul câtorva momente. Acest fenomen se numește, în realitate, instabilitate emoțională, și nu este o tulburare de sănătate mintală, ci mai degrabă un simptom întâlnit în diferite afecțiuni.

În schimb, tulburarea bipolară este o afecțiune mintală care se manifestă prin episoade de dispoziție extremă, care poate fi pozitivă (hiperactivitate, euforie), negativă (tristețe, letargie) sau o combinație a celor două, și care e însoțită de obicei de schimbări majore în nivelul de energie, activitate și concentrare. Aceste episoade nu durează minute sau ore, ci săptămâni sau chiar luni, și pot afecta grav viața persoanei, în unele cazuri fiind chiar letale. Este important să înțelegem aceste distincții pentru a nu-i stigmatiza pe cei care suferă de această afecțiune, și pentru a depista semnele unei posibile tulburări de dispoziție cât mai repede cu putință.

Cât de des este întâlnită?

În România, un studiu din 2009 (The Romanian Mental Health Survey [1]) arată că prevalența tulburării bipolare în populația generală (procentajul de persoane care suferă de această afecțiune) era de 1,4%, valoare apropiată de cele raportate în Marea Britanie (2% [2]) sau global (1% [3]). Acest procentaj este echivalent cu o populație de aproximativ 280.000 de români (în prezent).

În realitate, totuși, mulți dintre cei care suferă de tulburarea bipolară nu primesc această diagnoză și nu se tratează niciodată. Același studiu arată că doar 32.5% (aproape o treime) dintre pacienți primesc o diagnoză și încep tratamentul în primul an de la debutul simptomelor, și doar 63.8% (aproape două treimi) trec prin acest proces inițial până la vârsta de 50 de ani [1]. Asta înseamnă că aproximativ o treime dintre românii cu tulburare bipolară nu se tratează niciodată.

Ce o cauzează și la cine apare?

https://minddoc.de/magazin/bipolare-stoerung-manische-depression/

https://minddoc.de/magazin/bipolare-stoerung-manische-depression/

Ca orice afecțiune complexă, psihiatrică, tulburarea bipolară este cauzată de o combinație de factori genetici și de mediu care nu sunt complet înțeleși. Printre factorii de mediu se numără factori psihologici și sociali, precum traume în copilărie (abuzul, neglijența sau pierderea cuiva drag), motiv pentru care tulburarea de stres post-traumatică este întâlnită adesea concomitent. Componenta genetică, cât și cea de mediu, explică faptul că tulburarea bipolară se transmite în familii (ai un risc crescut dacă cineva din familia ta suferă de această afecțiune), însă ea poate în principiu afecta pe oricine.

Tulburarea bipolară apare de obicei în adolescență sau în primii ani ai perioadei adulte, putând apărea în cazuri foarte rare și la copii. Femeile și bărbații sunt la fel de predispuși. Anumiți factori declanșatori sunt asociați cu debutul simptomelor, precum și cu debutul episoadelor extreme:

  • stresul

  • problemele financiare, la muncă sau în viața personală

  • evenimentele stresante, precum moartea cuiva drag, abuzul fizic, sexual sau emoțional sau sfârșitul unei relații

  • anumite boli fizice

  • lipsa somnului

  • sarcina și schimbările hormonale

  • trecerea anotimpurilor

Simptome asemănătoare pot fi declanșate și de alcool, droguri și anumite medicamente, însă în aceste situații cel mai probabil nu este vorba de tulburarea bipolară.

Mecanismul biologic al acestei afecțiuni nu este cunoscut, însă se crede că este vorba de o perturbare în nivelurile unor compuși chimici care ajută creierul să funcționeze. Teoria vine de la faptul că medicamentele cu care se tratează această afecțiune modifică nivelurile acestor compuși, considerându-se că îi readuc la starea normală.

Tulburarea bipolară este o afecțiune cronică care de obicei durează toată viața, necesitând tratament continuu. Este important să punctăm faptul că tulburarea bipolară este una dintre cele mai grave probleme de sănătate mintală din punct de vedere al mortalității, aceasta crescând riscul de suicid de 15-20 ori față de populația generală [4]. Acest lucru face nevoia de depistare și tratament timpurii deosebit de importantă!

Simptome: cum îmi dau seama dacă e posibil să sufăr de tulburarea bipolară?

Dacă ai frecvent stări de dispoziție extremă, este foarte posibil să suferi de o tulburare de dispoziție. Dacă aceste stări sunt mereu negative (stare de dispoziție deosebit de proastă, tristețe și letargie), este probabil vorba de depresie (numită și depresie unipolară). În schimb, dacă măcar parte din stările extreme sunt în direcția cealaltă, pozitivă (dispoziție deosebit de bună, hiperactivitate și euforie), este posibil să suferi de o tulburare din spectrul bipolar.

Tulburările din spectrul bipolar sunt de mai multe tipuri:

  • tulburarea bipolară de tip I (denumită în trecut “maniaco-depresivă” sau “depresie bipolară”): acesta este tipul clasic, cu episoade de manie care alternează (la majoritatea pacienților, dar nu toți) cu episoade de depresie de obicei severe

  • tulburarea bipolară de tip II: episoadele sau stările pozitive sunt mai puțin extreme și se numesc hipomanie, pe când episoadele de depresie pot fi la fel de severe

  • tulburarea bipolară care nu atinge pragul (“subthreshold”): când pacientul prezintă simptome de tulburare bipolară, însă acestea nu suficiente pentru a defini un episod maniac/hipomaniac

  • ciclotimia: o variantă mai puțin severă a tulburării bipolare II, în care stările de hipomanie alternează cu stări depresive mai puțin severe, de obicei într-un mod oscilatoriu

Osmosis

Osmosis

Episoadele în care starea de dispoziție este extrem de proastă sunt episoadele de depresie, pe când cele în care dispoziția este bună se împart în episoade foarte extreme (de manie) sau mai moderate (de hipomanie). Episoadele depresive și (hipo)maniacale se manifestă prin următoarele simptome (majoritatea cărora se află în contrast):

Episodul depresiv

  • te simți trist(ă), gol/goală emoțional, pesimist(ă) sau lipsit(ă) de speranță majoritatea timpului

  • nu ai energie, te simți încetinit(ă) sau, din contră, te simți agitat(ă)

  • vorbești mai încet

  • ți-ai pierdut interesul în activitățile zilnice, nu îți mai provoacă plăcere lucrurile care înainte îți plăceau; nu mai ai libido

  • ai probleme cu concentrarea și memoria

  • ai probleme cu somnul: fie nu poți să dormi (insomnie), fie dormi prea mult

  • nu ai poftă de mâncare și scazi în greutate, sau ai o poftă crescută și iei în greutate

  • ți-e greu să iei decizii

  • ai sentimente de vinovăție și disperare, te simți inutil(ă), lipsit(ă) de valoare și te îndoiești de tine

  • ai gânduri suicidale

https://cpdonline.co.uk/knowledge-base/mental-health/different-types-bipolar/

https://cpdonline.co.uk/knowledge-base/mental-health/different-types-bipolar/

Episodul maniacal/hipomaniacal

  • te simți foarte bine, într-o stare de fericire sau euforie

  • ai foarte multă energie, ești iritat(ă) sau agitat(ă)

  • vorbești foarte repede și “îți fug ideile” (gândurile îți trec foarte repede prin minte și vorbele nu țin pasul)

  • ai multe idei și planuri, vrei să faci multe lucruri în același timp și te implici în multe proiecte fără să le duci la capăt; ai un libido crescut

  • îți pierzi foarte ușor concentrarea

  • nu simți nevoia somnului

  • nu simți nevoia mâncării

  • iei decizii riscante care nu te caracterizează sau care te pot pune în pericol, precum cheltuială masivă pe cumpărături, excesul alimentar, sex neprotejat, consum de alcool sau substanțe, sau pariuri și jocuri de noroc

  • simți o încredere de sine extremă (simți că poți reuși orice) sau grandiozitate (simți că ești foarte important(ă), talentat(ă) sau puternic(ă))

  • (numai în unele cazuri de manie) suferi de psihoză, care se manifestă prin deliruri (ai gânduri ilogice, lipsite de sens) sau halucinații (vezi sau auzi lucruri ireale)

https://cpdonline.co.uk/knowledge-base/mental-health/different-types-bipolar/

https://cpdonline.co.uk/knowledge-base/mental-health/different-types-bipolar/

Episoadele depresive nu se pot distinge de cele întâlnite în tulburarea depresivă majoră (denumirea clinică a depresiei), motiv pentru care un procent mare dintre pacienții cu tulburare bipolară sunt inițial diagnosticați greșit cu depresie, uneori neprimind niciodată diagnosticul corect, și deci nefiind tratați corect.

Modul în care episoadele depresive și (hipo)maniacale se manifestă diferă în funcție de persoană. Unele persoane cu tulburarea bipolară de tip I nu suferă de episoade depresive, ci doar maniacale. Unele persoane au perioade de dispoziție normală (eutimie) între episoade maniacale și depresive, pe când alții trec rapid de la unul la altul (rapid cycling). La unele persoane apar și episoade mixte, cu o combinație de simptome depresive și maniacale (de exemplu, hiperactivitate cu dispoziție proastă).

Tratamentul: cum se tratează tulburarea bipolară?

Tratamentul este esențial pentru a preveni episoadele de manie și depresie, a reduce severitatea simptomelor și a le menține sub control. Fără tratament, episoadele maniacale pot dura 3-6 luni iar cele depresive 6-12 luni, acestea din urmă putând duce la suicid. În schimb, cu un tratament eficient, persoana poate ducă o viață aproape normală. Tulburarea bipolară este o boală cronică recurentă, așa că tratamentul trebuie de obicei urmat toată viața.

Tratamentul are ca scopuri principale stabilizarea dispoziției și a simptomelor asociate, identificarea factorilor declanșatori, practicarea unui stil de viață sănătos și formarea unui sistem de sprijin extern. Diferite strategii vor funcționa la diferiți oameni, iar găsirea strategiei optime se face împreună cu medicul psihiatru. Această strategie poate include:

1. Medicație: medicamentele folosite de obicei pentru a reduce simptomele și preveni episoadele sunt stabilizatoarele de dispoziție, precum litiul, anticonvulsivantele (folosite și în tratamentul epilepsiei) și antipsihoticele (folosite și în tratamentul psihozei). Antidepresivele se pot prescrie ca medicament secundar, însă nu se recomandă în afara episoadelor depresive, deoarece acestea pot declanșa și înrăutăți stările de manie.

https://www.verywellmind.com/treating-bipolar-disorder-3576129

https://www.verywellmind.com/treating-bipolar-disorder-3576129

Doza trebuie aleasă cu atenție pentru a asigura eficiența și reduce efectele secundare, motiv pentru care monitorizarea prin teste de sânge și alte examene fizice trebuie făcută regulat în cazul consumului de litiu. Pentru același motiv, este foarte important ca, dacă prezinți efecte secundare, să anunți imediat medicul psihiatru pentru a modifica doza sau a întrerupe tratamentul.

2. Psihoterapie: o formă de psihoterapie pe termen lung poate fi utilă pe lângă medicație, mai ales în tratamentul episoadelor de depresie; cele mai comune forme sunt terapia cognitiv-comportamentală (care se centrează pe schimbarea modului în care persoană percepe o anumită situație, cu scopul de a schimba modul în care aceasta acționează) sau terapia interpersonală (care încearcă rezolvarea problemelor interpersonale)

https://www.verywellmind.com/treating-bipolar-disorder-3576129

https://www.verywellmind.com/treating-bipolar-disorder-3576129

3. Psihoeducație și auto-ajutor (self-help): informarea despre toate aspectele tulburării poate ajuta persoana afectată să își accepte diagnoza, să vorbească mai deschis despre ea și să începe să depisteze factorii declanșatori; de asemenea, practicile de auto-ajutor și menținerea unui stil de viață sănătos ajută la prevenirea stărilor extreme.

https://www.verywellmind.com/treating-bipolar-disorder-3576129

https://www.verywellmind.com/treating-bipolar-disorder-3576129

4. Sprijin extern: formarea unui sistem de sprijin ajută foarte mult persoana afectată să ducă o viață normală; psihoeducația persoanelor dragi și terapiile concentrate pe familie îi pot ajuta să fie mai înțelegători. Pentru suport, există ca opțiune și grupurile de suport sau terapia de grup.

Ce să fac dacă am simptome?

Kalapa Clinic

Kalapa Clinic

Dacă ai impresia că prezinți unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus (inclusiv dacă ai primit o diagnoză de depresie mai demult, însă consideri că prezinți simptome de manie sau hipomanie), este foarte important să consulți cât mai curând medicul de familie. Acesta poate să emită o scrisoare de trimitere către un medic psihiatru. În urma unui examen clinic, acesta va stabili un diagnostic, și te va sfătui cu privire la cursul de tratament cel mai potrivit. Acesta va include cel mai probabil medicație prescrisă de către medicului psihiatru și potențial recomandarea unui psiholog sau a unui psihoterapeut care te poate susține mai departe. Serviciile psihologice pot fi obținute gratuit pe baza biletului de trimitere de la psihiatrie, în cazul în care ai asigurare medicală și specialistul în cauză are contract cu casa de asigurare. (Vezi pagina noastră pentru mai multe informații legate de serviciile psihologice decontate disponibile). În mod ideal, medicul psihiatru și terapeutul te vor ajuta împreună să găsești strategia de tratament optimă pentru tine.

În cazul în care dispui de fondurile necesare, recomandăm să faci direct o programare la un medic psihiatru care practică în cadrul unui cabinet sau al unei clinici private, pentru a beneficia cât mai rapid de o consultație. Dacă simți că te afli într-o stare gravă, ai gânduri autoagresive sau suicidale, sună la 112 sau la unul din helpline-urile TelVerde din România (https://mentalhealthforromania.org/ro/call-center). În cazul unei stări grave, a trăirilor psihotice, sau a unei dispoziții extrem de instabile, se recomandă și spitalizarea pentru monitorizarea mai atentă și accesul la medicație.

Viața cu o diagnoză și auto-ajutorul

https://www.bphope.com/wp-content/uploads/2017/01/Mania-Bipolar-Memory.jpg

https://www.bphope.com/wp-content/uploads/2017/01/Mania-Bipolar-Memory.jpg

Să trăiești cu tulburarea bipolară poate fi dificil, și e normal să te simți ca și cum nu deții controlul. Diagnoza în sine poate fi înfricoșătoare, însă ea este primul pas necesar ca să obții acces la tratament. Mai apoi, comunicarea deschisă și onestă cu medicul psihiatru și eventualul psihoterapeut este și ea esențială, la fel cum este regularitatea tratamentului. Pe lângă suportul medical, există o serie de strategii de auto-ajutor pe care le poți face singur(ă) pentru a te ajuta să faci față mai bine:

1. Învață să recunoști declanșatorii (de exemplu, un deadline stresant) și semnalele de alarmă (precum schimbări în programul de somn).

2. Monitorizează-ți dispoziția pe perioade mai lungi de timp (poți folosi un “mood diary”: https://www.bipolaruk.org/FAQs/mood-diary).

3. Ai grijă de sănătatea ta fizică, prin exercițiu regulat, o dietă echilibrată și suficient somn.

4. Fă-ți o rutină și ține-te de ea.

5. Încearcă să reduci stresul, spre exemplu prin exerciții de relaxare, meditație sau mindfulness.

6. Fă-ți un plan în caz de criză, pentru a ști ce să faci atunci când depistezi semnale de alarmă, și înștiințează și prietenii și familia.

7. Încearcă să vorbești deschis despre trăirile tale cu prietenii și familia.

8. NU consuma alcool sau droguri! Acestea sunt un “coping mechanism” atractiv, însă pe term lung nu fac decât și mai mult rău.

Ghid pentru apropiați: ce să fac dacă cineva drag suferă de tulburarea bipolară?

Să vezi o persoană dragă trecând prin stări extreme poate fi dureros. Totuși, modul în care reacționezi poate face o mare diferență în cum se simte ea. Este în principal important să îi fii alături și să o încurajezi să apeleze la ajutor. Comunică mereu deschis legat de ce are nevoie, incluzând un plan pentru situații de criză pentru a ști cum să reacționezi și să ajuți mai bine. Arată înțelegere față de stările extreme, dar dacă întâmpini dificultăți când trece prin astfel de stări, încearcă să găsești un moment în care este într-o stare bună să vorbești cu ea despre ele. Învață să prezici și tu factorii declanșatori și semnalele de alarmă pentru a le evita și gestiona. În același timp, e important ai grijă și de tine și de sănătatea ta mintală pentru a te asigura că poți continua să oferi sprijin.

Liberty Sadler

Liberty Sadler

Unul dintre cele mai importante lucruri este să nu faci presupuneri în legătură cu trăirile persoanelor cu tulburare bipolară, și să nu trivializezi experiențele lor. Tulburarea bipolară este una dintre cele mai stigmatizate afecțiuni mintale, deci este cu atât mai important să avem grijă să nu cădem în această plasă, fie că e vorba de cineva drag sau de cineva mai puțin apropiat.

Ce să NU spui unei persoane cu tulburare bipolară:

1.
“Și eu sunt/toată lumea este puțin bipolar(ă) uneori”
2.
“Toată lumea are zile bune și zile rele”
3.
“Exagerezi din nou, revino-ți”
4.
“Mi-aș dori să fiu și eu maniac ca să fiu productiv”
5.
“Ți-ai luat medicamentele?”
6.
“E vina ta că ești așa”
7.
“Nu mai suport să îți verși nervii pe mine”

Ce să spui în schimb:

1.
“Sunt alături de tine și te ascult”
2.
“Cu ce te pot ajuta?”
3.
“Este o afecțiune medicală și nu e vina ta”
4.
“Tulburarea nu te definește”
5.
“Trebuie să fie extrem de dificil să treci prin asta, sunt mândru/mândră de tine”
6.
“Poate nu înțeleg prin ce treci dar sunt aici”
7.
“Țin la tine și ești important(ă) pentru mine”


——————–

Bibliografie & resurse

Articole științifice:

1.Florescu et al., The Romanian Mental Health Study: main aspects of lifetime prevalence and service use of DSM‐IV disorders. Manag Health 2009;3:22–30. Link: http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/30/104

2.Merikangas et al., Lifetime and 12-Month Prevalence of Bipolar Spectrum Disorder in the National Comorbidity Survey Replication. Arch Gen Psychiatry 2007; 64(5):543-552. Link: https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/482285

3.Grande et al., Bipolar Disorder. Lancet 2016; 387: 1561–72. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(15)00241-X

4.Tidemalm et al., Attempted Suicide in Bipolar Disorder: Risk Factors in a Cohort of 6086 Patients. PLoS ONE 9(4): e9409. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0094097

.

.

Resurse accesibile în limba engleză:

5.NHS (serviciul de sănătate național al Marii Britanii): https://www.nhs.uk/conditions/bipolar-disorder/

6.Mental Health Foundation (organizație caritabilă din Marea Britanie): https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/b/bipolar-disorder

7.Mind (organizație caritabilă pe mental health din Marea Britanie):
https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/bipolar-disorder/types-of-bipolar/#.XQu2GYWcG71

8.Bipolar UK (organizație caritabilă care se concentrează pe tulburarea bipolară): https://www.bipolaruk.org/faqs/bipolar-the-facts

9. NIMH (National Institute of Mental Health din Statele Unite): https://www.nimh.nih.gov/health/topics/bipolar-disorder/index.shtml

.

.

Alte articole în limba română:

https://www.clinicaoananicolau.ro/tulburare-bipolara-inamicul-silentios-al-psihicului-tau/

https://www.cdt-babes.ro/articole/tulburarea-bipolara.php

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/tulburarea-bipolara-ce-este-cum-o-recunosti-si-cum-ii-faci-fata-interviu-1422375

https://clinica-hope.ro/mituri-tulburarea-bipolara/

.

.

Resurse educaționale pe Youtube:

Ted-Ed: https://www.youtube.com/watch?v=RrWBhVlD1H8

CrashCourse Psychology: https://www.youtube.com/watch?v=ZwMlHkWKDwM

Osmosis: https://www.youtube.com/watch?v=KSvk8LLBo2g

Cum este să trăiești cu tulburarea bipolară?
https://www.youtube.com/watch?v=vcCBacPWLrc&t=343s

Articole similare

Ghid de comportare emoțională pentru adolescenți: Cum putem face față perioadelor de incertitudine și stres?

În timp ce scriu aceste prime rânduri, este a 33-a zi de când Rusia a declarat război Ucrainei. Negocierile neutralității se poartă într-o nouă rundă la Istanbul. Prognoza nu pare îmbucurătoare nici pentru cele două țări aflate în conflict, nici pentru restul lumii. Trăim vremuri greu încercate, care au scos la iveală numeroase conflicte latente și care

Citește articolul