Unii amorțim uneori
Când fabrica minții nu-și pornește furnalul
Iar timpul trecut îmi este un mit,
Valurile astupă cu handicap malul
Lăsând urme de gânduri umplute cu vid.
La fel mi-e mișcarea încețoșată,
Confuz îmi e sângele ce urcă timid –
La fel mi-e vederea îngenuncheată
De lucruri pe care nici nu le-am privit.
