Omul care și-a pictat lumea-n verde

Sunt în capătul lumii și am lumea la picioare
Ademenită zi de zi cu aceeași monotonă valoare
Sunt în capătul timpurilor și pot să țin timpul în loc
Condamnată să mor fără să aflu nimic nou.
Sunt în capătul creației și sunt cea mai presus
Unde propria existență este ultimul scop rămas
Sunt în capătul orizontului pe care ființa umană îl vede
Însă tot ce văd eu în jur e verde.