ADHD de-a lungul vieții – ce este, cât de des îl întâlnim, simptome, tratemente și sfaturi
Cuprins:
- Ce este ADHD?
- Este ADHD o tulburare de sănătate mintală?
- Simptome
- Există tratamente?
- Am ADHD. Ce strategii pot să folosesc în viața mea de zi cu zi?
Ce este ADHD?
Tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție (sau ADHD, de la “attention deficit hyperactivity disorder”) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată de simptome de neatenție și impulsivitate, care pot să fie însoțite și de hiperactivitate. În general, simptomele ADHD pot să fie împărțite în doua categorii: (a) deficit de atenție și (b) impulsivitate și hiperactivitate. Majoritatea celor cu ADHD prezintă simptome care se încadrează în ambele categorii, dar se poate întâmpla ca unele persoane să aibă doar deficit de atenție. În acest caz, diagnosticul de ADHD mai este numit și ADD, venind de la ”atention deficit disorder”, și simptomele sunt mai puțin evidente.
Este ADHD o tulburare de sănătate mintală?
Da. Deși nu cred că această încadrare ar trebui să aibă vreun impact asupra modului în care interacționăm sau percepem o persoană, ADHD este o tulburare de sănătate mintală pentru că afectează comportamentul, dispoziția (mood-ul) și gândirea cuiva, într-un mod care îngreunează desfășurarea obișnuită a activităților/vieții. Deși poate afecta performanțele școlare sau rezultatele la locul de muncă, ADHD nu este o dificultate de învățare (cum este dislexia, de exemplu) pentru că implică și diferențe în gândire și comportament.
ADHD este, în general, cunoscută ca o tulburare care începe în copilărie, afectând aproximativ 6% din copiii din toată lumea [1]. Cu toate acestea, mai puțini oameni știu de faptul că ADHD poate continua în timpul adolescenței, dar și ca adult. Mai mult, o persoană poate să dezvolte ADHD ca adult, fără să fi avut simptome sau un diagnostic din copilărie [2]. Acest lucru înseamnă că ADHD nu este doar o tulburare a copilăriei, ci are profunde implicații pentru calitatea vieții, integrarea în societate și stigma cu care oamenii se confruntă de-a lungul vieții.
Este, deci, important să știm că ADHD nu este doar o tulburare a copilăriei care ”dispare” cu vârsta, ci dimpotrivă, se modifică în funcție de noile activități și contexte în care ne regăsim ca tineri și adulți. Putem avea colegi de liceu, colegi de muncă, profesori sau manageri care au ADHD, și asta nu înseamnă că sunt mai puțini capabili sau că ne putem baza pe ei mai puțin – dimpotrivă, a avea ADHD înseamnă a gândi altfel, nu a gândi mai puțin bine.
Simptome
Simptomele copiilor cu ADHD se pot observa, de obicei, chiar înainte de vârsta de 6 ani și se pot manifesta ca lipsă de atenție și impulsivitate și hiperactivitate. Ca exemple de lipsă de atenție, copilul poate face greșeli din lipsă de atenție la teme, poate să treacă repede de la o activitate la alta sau să aibă dificultăți în a-și organiza activitățile sau sarcinile. De asemenea, copilul poate fi ”fără stare”, necumpătat sau poate avea dificultăți de concentrare, adesea întrupând conversații în momente nepotrivite sau angajându-se în activități periculoase.
Cred că este important de punctat că deși aceste simptome pot fi mai ușor de observat la copii, simptomele se modifică de-a lungul adolescenței și vieții de adult, conform cu noile contexte în care tinerii se află și devin mult mai subtile. Unde înainte copilul cu ADHD trecea de la o activitate la alta și făcea greșeli repetate la teme, tânărul cu ADHD uită de programări sau rezervări, nu este atent la detalii, îi e greu să prioritizeze activități și să fie organizat. Simptomele de hiperactivitate sunt și ele mult mai subtile, dar se pot manifesta prin condus imprudent, iritabilitate și lipsă de răbdare (în conversații, de exemplu).
Este important să înțelegem că aceste lucruri se pot întâmpla oricui într-o anumită măsură, dar în cazul unei persone cu ADHD, aceste simptome persistă suficient de mult încât provoacă probleme semnificative în viața de zi cu zi. Câteva exemple ar fi performanța școlară scăzută în cazul copiilor și adolescenților, interacțiuni sociale suboptime, sau chiar probleme la locul de muncă.
Pentru ca aceste caracteristici să fie considerate ”simptome” și să ducă la un potențial diagnostic, ele trebuie să apară în mai multe domenii ale vieții cuiva (de exemplu, și la muncă/liceu, și în viața personală) și să provoace discomfort și dificultăți în desfășurarea activităților de zi cu zi.
Există tratamente?
Da. ADHD este cea mai cercetată tulburare de sănătate mintală la copii și adolescenți, iar recent a început să crească și numărul studiilor de calitate în rândul adulților. Ca rezultat, s-a investit mult timp și muncă în stabilirea eficienței tratementelor disponibile pe piață. Este demonstrat că tratementul cu stimulante este cel mai larg folosit tratament pentru a gestiona această tulburare, fiind foarte eficace. Cu toții am auzit, probabil, de Adderall sau Ritalin, două exemple de medicamente des prescrise pentru ADHD. În general, 80% din cei care le folosesc obțin o ameliorare semnificativă a simtomelor, dar este, desigur, important de reținut că stimulantele nu ”vindecă” ADHD, ci doar pot ameliora simptomele [3]. În plus, orice tratement medicamentos atrage și efecte adverse. Este, deci, necesar să cântârim riscurile și beneficiile înainte de a lua o decizie.
Se lucrează intens și la stabilirea eficienței metodelor de tratement alternative, cum ar fi activitatea fizică. Studiile cu copii și adolescenți de până acum se arată promițătoare [4]. Cu toate acestea, studiile cu adulți sunt foarte puține, au grupuri mici și metode nesistematice de a măsura activitatea fizică [5]. Aici îmi aduc si eu aportul. Sunt cercetător în psihiatrie și neuroștiințe la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe din cadrul King’s College London, în Londra. Lucrez cu multiple psihopatologii, printre care se află și ADHD și prezentarea lui la tineri și adulți. În esență, grupul meu de cercetare vrea să stabilească eficacitatea activității fizice ca potențial tratament sau adjuvant în ameliorarea simptomelor de ADHD. Rezultatele rămân să fie evaluate, dar este încurajator că se explorează și tratemente nemedicamentoase pentru cei care fie nu au obținut rezultatul scontat luând tratament medicamentos, fie au ales din diverse motive să aleagă alte variante.
Am ADHD. Ce strategii pot să folosesc în viața mea de zi cu zi?
Indiferent dacă ai decis să urmezi tratement medicamentos, să mergi la terapie sau să urmezi alte tratamente, este mereu de ajutor să îți creezi strategii sau rutine pentru a îți spori atenția și diminua hiperactivitatea sau impulsivitatea. În funcție de stilul tău de viață și de activitatea pe care o desfășori, poți încerca:
- Să îți faci o listă cu ce se va discuta într-un curs sau întâlnire în prealabil, și astfel să urmărești aceste puncte în timp ce ești acolo ca să-ti fie mai ușor să rămâi concentrat
- Să folosești calendarul din telefon sau mail – imediat ce planifici să faci ceva sau ești anunțat că trebuie să fi undeva, notează-ți asta în calendar și setează remindere cu 1 oră înainte ca să nu uiți
- Dacă îți e greu să te abții de la a cheltui (prea mulți) bani, pleacă de acasă cu o anumită sumă de bani cash sau folosește-ți calculatorul de pe telefon ca să ți evidența lucrurilor pe care le cumperi (mai ales dacă ești într-un supermarket și ești tentat să tot adaugi lucruri în coș)
- Să profiți de momentele de hiperfocus – dacă este ceva care îți stârnește interesul, nu ezita să speculezi momentul. Șansele sunt să fii foarte productiv în aceste momente
- Prioritizează – poți să folosești un timer sau metoda Pomodoro ca să încerci să faci o activitate într-un anumit interval de timp
Sperăm ca acest articol să vă fi oferit o idee generală despre ce este ADHD și ce însemnă acest diagnostic pentru tineri. ADHD este o tulburare de neurodezvoltare foarte complexă, care afectează calitatea vieții și lucrativitatea acestor persoane, dar și care este în continuare afectată de sigmă. Informându-ne despre ce înseamnă de fapt un astfel de diagnostic, putem să-i înțelegem mai bine pe cei care au ADHD sau, de ce nu, putem să ne înțelegem mai bine chiar pe noi.
Bibliografie:
[1] Polanczyk GV, et al. (2014) Int J Epidemiol;
[2] Moffitt TE, et al. (2015) Am J Psychiatry;
[3] Dittman RE, et al. (2014) CNS Drugs;
[4] Christiansen L et al. (2019) J Clin Med;
[5] Den Heijer AE et al. (2017) J Neural Transm.
Alte resurse utile despre ADHD la tineri și adulți:
Romania: https://clinica-hope.ro/adhd/
UK: https://www.ukaan.org/index.htm
TEDx Talks – Making ADHD your superpower: https://www.youtube.com/watch?v=I9LRSgxbQqM
