Corpul meu e făcut din bucăți
pe care restul lumii
(unii ar pomeni capitalismul),
le atacă. Îmi rănesc eul mic de statură
cu cuvintele lor dure, abrazive și agresive.
Pentru fiecare imperfecțiune a mea, există,
după părerea acelora, o viață de nefericire.
Am sânge uscat pe față
și mi-i obrazul tăiat,
dar nu mă-ntreba
cin’ l-a tăiat
Căci răspunsul e incert.
E eu, o altă eu
Ce-a vrut să-și rupă pielea,
Ce-a vrut să smulgă locul
Înainte atins de cineva iubit,
Loc ce o umple de scârbă
Pe eu, eu cea fără de control
Și plină de durere,
De furie, de disperare.
© 2024 Asociația Mental Health for Romania (MHR, nr. 184088)
