La ora când se sting luminile și apun stelele
Felinarele se aprind, ușile se închid.
Somnul tot nu mă cuprinde,
E oare o vrajă, un vis?!
Vom vedea când ma trezesc.
AUCH… m-ai ciupit,
Sunt trează…nu-i vis!
Felinarele se aprind, ușile se închid.
Somnul tot nu mă cuprinde,
E oare o vrajă, un vis?!
Vom vedea când ma trezesc.
AUCH… m-ai ciupit,
Sunt trează…nu-i vis!
Cerul plânge…
Lacrimi îmi curg șiroaie pe obraz,
Îmi încălzesc fața împietrită.
Poate căldura lor mă va readuce la viață,
Poate păcatele îmi vor fi iertate
Și voi putea trăi în continuare.
citeam un paragraf din Dostoievski,
demonii. (pe care i-a ascuns sub pat)
și ascultam Fără Zahăr
în timp ce beam o cafea cu lapte
și fructoză.