Kiki și koko

când eram mică
mă pierdeam printre picioarele oamenilor
din stația de bus
așteptam ca tata să coboare din 32
era ziua mea
tata ținea în mână o colivie mare și mov
locuită de doi peruși bicolori
eu îmi făceam loc prin aglomerația
de picioare proaspăt epilate
păroase
cu fuste scurte
sau pantaloni de stofă
blugi
tocuri
pantaloni de piele
tata m-a luat în brațe
și mi-a făcut cunoștință cu cei doi peruși
care urmau să locuiască la noi pe frigider
în fiecare dimineață
mă urcam pe un scaun cu picioarele
și începeam să fac lecții de vorbire
cu kiki și koko
așa i-am botezat
în camera alăturată mama și tata se certau
papagalii nu reușeau să învețe
nici măcar un cuvânt
într-o zi
mi-am luat scăunelul și m-am pregătit
ca în fiecare dimineață de lecțiile de vorbire
cu cei doi peruși
dar kiki și koko nu mai erau
zburaseră pe geamul de la bucătărie
a doua zi tata și-a făcut bagajele și a plecat
să caute cei doi peruși
am așteptat patru ani
tata, kiki și koko nu s-au mai întors acasă