după ce ne spălăm adidașii
ne curățăm dinții cu aceleași periuțe
resturi de foamete
frustrare luată la mișto
stres pe bune și ironie simulată
secretele noastre există și pentru ca
ceilalți să creadă că nu avem nimic
ne dăm interesanți
plasele de siguranță reprezintă
cele mai crâncene dintre captivități
ești safe în captivitatea ta
ești safe în trauma ta
ești safe pentru că toți au câte unul doi o sută
de scheleți încă umezi în dulapuri prea înguste
nimeni nu va încerca să te vindece
cât să te absoarbă într-un centru de fier vechi
fără șansă la reciclare
fiindcă nimeni nu îi e dator nimănui
în autobuzul burdușit dai coate
nu mai ajungi odată la geam
an endless ride
autobuzul nu are autobază nu are rută
nu are rădăcini
aici se încing sufletele de tablă
aici adunați suntem mai ușor de dezbinat
ca bilele colorate la snooker
lovește în centru lovește în tabla nevralgică
dacă te amețește duhoarea denial-ului
bucură-te că măcar ai simțurile intacte
mulțumim celor care au inventat
slang-urile și supele la plic
mulțumim părinților overprotective
și părinților pe care nu-i doare nimic de fiii lor
(debate despre care variantă e mai rea)
mulțumim părinților ideologiilor
care ne-au dat un sens
(temporar at least)
mulțumim celor care ne-au învățat
să nu dăm greș la aruncarea la coș
mulțumim trupelor de metal
și aplicației notes
care dovedește de fiecare dată o fidelitate
de care niciunul dintre noi nu este în stare
o vom obține
când mizeria de pe adidași nu se va mai lua cu Ace
când toți dinții ne vor fi căzut
ne petrecem în regresie
fără rație și rațiune
sărim pași sărim gropi pe caldarâm
sărim etape de vindecare guri de aer
bine o să apăs eu
pe butonul stop
o să cazi peste ei
e posibil ca remușcările să te deformeze
când te vor scoate cu forcepsul
e posibil să nu mai fii niciodată la fel
ține-te bine
apasă