Amor omnia vincit

port pe umeri un imens bagaj emoțional,
pe care trebuie să îl deschid cu mare prudență
și să scot pe rând din lucruri
atunci când întâlnesc pe cineva nou
de frică să nu îl înspăimânt.
trebuie să am grijă să fie mereu
obiectele cele mai de calitate la început
să nu cumva să îl alung pe necunoscut,
ca tocmai la urmă, când sufletul se golește de ce era mai bun,
să iasă la iveală catastrofele și nenorocirile
ținute ascunse sub malderul de lucruri
bine îndesate în străfundul genții,
totul împleticindu-se, iar eu căzând în pierzanie
din pricina haosului dezlănțuit.
am nevoie de o mână fermă care să îmi zguduie valiza
să o smulgă din balamale,
lăsând să cadă din ea toate la un loc,
revărsând anii cu amintirile lor chinuitoare
picând treptat obiectele până la ultimul bun,
ca interiorul să rămână în sfârșit gol
și pregătit pentru o nouă călătorie,
însă de data asta
alături persoana potrivită.