Despre body shaming in perioada adolescenței

Bună, eu sunt Larisa și sunt doctorand în neuroștiințe cognitive în Londra. Bine ați revenit la podcastul Mental Health for Romania! În episodul de astăzi mi-am propus să discutăm despre body shaming în perioada adolescenței. Episodul acesta este realizat în parteneriat cu Ridmi Magazine, unde se scriu povești necenzurate ale educației din România. Vă invităm cu drag să le descoperiți site-ul. 

Adolescența este o etapă de dezvoltare caracterizată de numeroase schimbări la nivel biologic, cognitiv, social, psihologic, cât și academic, prin tranziția la liceu. Este o perioadă în care ne punem sub lupă și suntem mai preocupați de greutatea și de aspectul nostru fizic. Ca urmare a schimbărilor prin care corpurile noastre trec în urma pubertății, se poate ca aspectul corpului nostru să se apropie sau să se îndepărteze de idealul nostru fizic. 

În general, lipsa de satisfacție față de aspectul fizic este mai pronunțată în cazul fetelor (se estimează că ar fi între 24 și 46%, conform unor studii), însă ea se manifesta și în cazul băieților, chit că este estimat că procentul este mai scăzut (între 12 și 26%). 

Lipsa de satisfacție cu modul în care arătam contribuie la stima noastra de sine, iar mulți adolescenți se confruntă cu o stimă de sine mai scăzută. Pe langa asta, există anumite așteptări sociale la care mulți simțim că trebuie să ne aliniem – un corp mai subțire în cazul femeilor, de obicei, și un corp mai musculos în cazul bărbaților. Cu toate astea, e important de avut în vedere că aceste norme sociale pot să varieze de la o cultură la alta – în unele culturi de exemplu, femeile subțiri sunt văzute ca fiind mai attractive, pe cand în altele se apreciază mai mult voluptatea. Lipsa de satisfacție cu modul în care arătam, o stimă de sine scăzută și presiuni sociale mari pot să ne determine să ne schimbăm modul în care mâncăm, în sens negativ, și poate duce chiar la tulburări de alimentație în adolescență. 

Și acum să introducem conceptul de body shaming în mod specific. Într-un studiu din 2021, 25 de participanți au definit conceptul de body shaming, iar autorii studiului le-au înglobat definițiile, spunând că body shaming este un act în care o persoană își exprimă opinii sau comentarii nesolicitate și de obicei negative despre corpul cuiva. Aceste comentarii sunt de obicei legate de mărimea corpului, forma sa, greutatea persoanei respective, sau chiar anumite părți ale corpului. Persoana care face aceste comentarii nu are neapărat o intenție rea, însă persoana care primește comentariile le percepe ca fiind negative și umilitoare vizavi de aparența lor fizică. Asadar, body shaming poate să apară și în urma unui comentariu care a avut la bază o intenție bună (de exemplu, cineva care îi spune unui prieten că ar trebui să slăbească din motive de sănătate). Body shaming-ul poate să apară și în realitate (de exemplu, în școli, de la profesori, colegi, prieteni sau de la părinți), cat și în mediul online. Pe scurt, body shaming-ul este o formă de agresiune socială și poate să fie direcționat atât persoanelor supraponderale (ceea ce am numi fat-shaming), cât și celor subponderale (skinny-shaming, așa cum poate ați auzit). 

Body shaming-ul, desigur, nu este un concept nou, însă este cu atât mai problematic în zilele noastre, când adolescenții cresc cu rețelele de social media, care inevitabil favorizează comparația, accentuează modul în care ne prezentăm în societate și oferă un mediu în care like-urile și comentariile se pot împărți foarte ușor. Înainte de social media, nu puteai să primești comentarii de la străini despre aparența fizică stând acasă. Trebuia să ieși afară, să interacționezi cu oameni. Ei bine, acum se poate să stai în confortul propriei case și să primești astfel de comentarii. Practic, modul în care ne prezentăm online poate să fie criticat tot timpul, iar mesajele se pot transmite instant. Acest lucru poate să fie problematic, fiindcă nu suntem obișnuiți să primim feedback nesolicitat și permanent. De fapt, și Google Trends confirmă faptul că frecvența căutării termenului de body shaming a crescut continuu în ultimii 5 ani (și acest lucru se aplică atât în România, cât și în alte țări, de exemplu din vestul Europei, cum ar fi Marea Britanie), iar un studiu condus de cei de la Yahoo a raportat că 94% din adolescentele din eșantionul lor de 2000 de persoane și 64% din adolescenți au avut parte de body shaming online. 

Toate aceste statistici sunt desigur îngrijorătoare, din mai multe motive. În primul rând, body shaming reduce încrederea pe care o avem în modul în care arătăm și poate să influențeze apariția tulburărilor de alimentație, care sunt tulburările psihiatrice cu cel mai înalt nivel de mortalitate. Pot de asemenea să contribuie la apariția depresiei, anxietății sau tulburării dismorfice. De asemenea, poate să influențeze absențele de la școală și, în general, să ne facă să ne simțim mai nesiguri, mai rușinați, vinovați, supărați etc. Poate chiar să influențeze modul în care alegem să interacționăm cu oamenii. 

Totuși, sunt anumite lucruri pe care le putem face pentru a gestiona o situație de body shaming, atât una care este creată față de noi, cât și să prevenim crearea unei astfel de situații față de alte persoane. 

1. Un prim lucru este să îți restructurezi gândurile negative și să exersezi un dialog mai pozitiv cu tine însuți despre modul în care arăți. 

2. Un alt lucru este să îți reamintești de modurile în care corpul tău te ajută să trăiești și să îți amintești că te ajută să îți îndeplinești toate activitățile. De exemplu, picioarele care te duc din punctul A în punctul B, mâinile pe care le poți folosi să îmbrățișezi pe cineva drag, creierul tău fără de care nu ai putea să gândești sau să asculți acest podcast etc. Să fii recunoscator pentru corpul tău și părțile sale componente pentru a-ți schimba atitudinea despre cum consideri că ar trebui să arăți.

3. De asemenea, te încurajez să gândești critic – când vezi campanii pe social media sau la televizor, gândește-te dacă ceea ce promovează este realist, dacă rezonează cu tine, ce încearcă să facă prin acele pictoriale. Încearcă să filtrezi constant informația cu care intri în contact pentru a scăpa de exemple care nu sunt potrivite pentru tine. Iar asta se aplică când vine vorba de orice concept, nu doar de body shaming, desigur.

4. Legat de gânditul critic, te-aș încuraja să îți filtrezi profilul de social media – dă unfollow conturilor care postează conținut care nu e aliniat valorilor tale sau care îți provoacă sentimentele neplăcute și, în schimb, urmărește conturi pozitive, cu oameni care au mesaje pozitive legate de aspectul fizic. Poți să te gândești la asta ca la o curățenie de primăvară în feed-ul tău de social media.

5. De asemenea, înconjoară-te de oameni care te acceptă așa cum ești și care se acceptă pe ei înșiși așa cum sunt. Știu că asta este dificil, în special în timpul adolescenței, când cu toții încercăm să ne definim identitatea, să ne facem plăcuți și să ne integrăm în cercurile în care ne învârtim. Cu toate astea, lucrul cel mai important este ca noi să ne acceptăm pe noi înșine și să nu ne înconjurăm de oameni care ne provoacă sentimente de rușine față de modul în care arătăm sau în care suntem.

6. De asemenea, te-aș încuraja să fii mai atent la body shaming, pentru a te asigura că nici tu nu perpetuezi aceste comentarii. Fiindcă, după cum am spus, de multe ori pot să fie bine intenționate, deci le putem spune fără să ne dăm seama. De exemplu atunci când facem comentarii care considerăm că ar ajuta pe cineva în sens pozitiv să își îmbunătățească starea de sănătate. 

7. Și ca întotdeauna, dacă îți este greu, te confrunți cu o stimă scăzută de sine, te simți anxios sau poate observi anumite comportamente obsesive cand vine vorba de modul în care arăți, insistăm să apelezi la ajutor specializat. Prin terapie poți învăța moduri în care să fii mai conștient de tine, să înveți strategii de gestionare a sentimentelor neplăcute și să scapi de comportamentele nesănătoase.

Poate că ești deja familiar cu această pagină, însă dacă nu, intrând pe site-ul nostru, mentalhealthforromania.org, poți găsi pagina “Harta Specialiștilor Mental Health for Romania”, care conține aproximativ 200 de specialiști în sănătatea mintală din țară, unde poți găsi specialistul potrivit nevoilor tale. Poți filtra în funcție de problema pe care dorești să o adresezi, locația geografică, poți chiar să apelezi la terapie online. 

Și, de asemenea, te încurajăm să le verifici site-ul celor de la Ridmi Magazine, care în această perioadă vor scrie câteva articole despre experiențele unor elevi din România cu body shaming-ul. Desigur, dacă și tu ai o poveste pe care ți-ai dori să o împărtășești, te încurajăm să le scrii celor de la Ridmi Magazine.

Până data viitoare, te invităm să îți faci curat în feed-ul de social media, să fii mai atent la body shaming pentru a te asigura că aceste acte nu sunt perpetuate chiar de noi, deși poate avem o intenție bună și, de asemnea, să ai grijă de tine și de sănătatea ta mintală. Ne auzim curând! Pa pa!