Cuprins:
- Rezumat
- Introducere
- Procesul de colectare a datelor
- Metoda de analiză a datelor
- Rezultatele obținute
- Concluzii
Rezumat
Această cercetare analizează provocările și necesitățile consilierilor școlari din România, cu accent pe sprijinul acordat elevilor în materie de sănătate mintală. Folosind datele colectate din două focus grupuri cu 12 consilieri școlari, raportul identifică provocări majore cu care se confruntă aceștia, cum ar fi birocrația excesivă, insuficiența resurselor umane și materiale, neclaritățile legate de rolul consilierului școlar, precum și barierele întâmpinate în colaborarea cu părinții. Aceste aspecte influențează semnificativ capacitatea consilierilor de a răspunde în mod eficient nevoilor elevilor. Soluțiile propuse se concentrează pe îmbunătățirea sprijinului acordat acestora prin formare continuă și furnizarea de resurse educaționale suplimentare. În același timp, cercetarea subliniază necesitatea unui suport adecvat pentru consilierii școlari, astfel încât aceștia să poată contribui activ la promovarea sănătății mintale a adolescenților din școlile din România.
Introducere
În România trăiesc momentan aproximativ 4 milioane de copii (0-18 ani), reprezentând 21% din populație. Un studiu din 2020 pe 10.114 adolescenți a arătat că 48,9% au avut gânduri suicidare, 27,1% se simt triști constant și 21,5% au experimentat depresie recent (Copăceanu, 2020). Rata sinuciderilor la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană, influențată de mai mulți factori precum plecarea părinților la muncă în străinătate (Dumitru et al., 2019). Hărțuirea școlară și online afectează anual sute de mii de elevi: 49% sunt victime ale violenței fizice și online, 82% sunt martori, iar 27% recunosc că au comis astfel de acte (Salvați Copiii, 2023). Aceste dificultăți pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății mintale, crescând riscurile de depresie, anxietate și performanțe scăzute în viața adultă (Clarke & Lovewell, 2021). Îmbunătățirea sănătății mintale este esențială pentru dezvoltarea personală și obținerea unor rezultate pozitive în educație, carieră și sănătate (Durlak et al., 2011; OCDE, 2015).
Cu toate acestea, accesul adolescenților la informații corecte despre sănătatea mintală și opțiunile de tratament rămâne limitat. Un studiu al Organizației Salvați Copiii (2010) arată că mulți copii sunt identificați cu tulburări mintale la intrarea în sistemul de învățământ, iar cadrele didactice și consilierii școlari sunt esențiali în acest proces. Din păcate, elevii se confruntă adesea cu stigmatizare și marginalizare, iar profesorii nu dispun de resursele necesare pentru a aborda subiectul în clasă, deși au un rol crucial în discutarea situației cu părinții și facilitarea accesului la servicii specializate. Lipsa unui dialog deschis în mediul educațional contribuie la riscul de marginalizare și abandon școlar, evidențiind necesitatea unor astfel de inițiative.
În alte țări, intervențiile psihoeducaționale la clasă au primit atenție considerabilă, existând un consens că școlile sunt un cadru ideal pentru educarea elevilor despre sănătatea mintală. Școlile oferă acces la un număr mare de tineri și sunt preocupate de bunăstarea lor, sprijinindu-i în dezvoltarea identității de sine și încurajând sprijinul social (Patalay et al., 2017; Kutcher et al., 2016). De asemenea, ele sunt spații excelente pentru sensibilizarea familiilor privind sănătatea mintală a copiilor (Patalay et al., 2017). Personalul școlar joacă un rol important în construirea relațiilor de sprijin cu elevii și crearea unui mediu de învățare inclusiv și sigur, esențial pentru sănătatea mintală.
În cadrul sistemului educațional din România, consilierii școlari joacă un rol crucial în promovarea sănătății mintale în rândul elevilor. Printre rolurile acestora se numără planificarea şi implementarea activităţilor de consiliere educaţională individuală sau de grup și activităților de psihoeducație, cu scopul dezvoltării abilităţilor de gestionare a sănătății mintale în rândul elevilor. Așadar, consilierii școlari sunt piloni fundamentali pentru intervențiile de psihoeducație în școli deoarece ei contribuie la formarea unei culturi a sănătății mintale și la furnizarea de resurse pentru a face față stresului și anxietății, contribuind direct la bunăstarea emoțională și performanța academică a elevilor.
Din 2021, Mental Health for Romania a sprijinit peste 4500 de elevi prin proiectul „Hai să aducem Sănătatea Mintală în Școli”, în cadrul căruia au fost organizate ateliere interactive de psihoeducatie în 45 de licee din 18 județe. Atelierele, concepute de cercetători în domeniile psihologiei și psihiatriei, îi învață pe elevi (1) cum să identifice cele mai comune probleme și tulburări de sănătate mintală, (2) strategii de auto-ajutor și gestionare a emoțiilor, (3) metode și resurse pentru a cere ajutor specializat și (4) cum îi pot susține pe cei apropiați. Conținutul a fost prezentat într-un limbaj accesibil elevilor și cu elemente interactive precum discuții în perechi și exerciții, pentru a facilita o înțelegere mai profundă a subiectelor complexe. Prin intermediul acestor prezentări, am avut ca scop principal normalizarea discuțiilor legate de sănătatea mintală, combaterea stigmei asociate acestor probleme și apelatului la ajutor, precum și oferirea unor strategii pentru identificarea timpurie a eventualelor problemele și pentru accesarea sprijinului necesar.. Feedback-ul din partea elevilor a fost pozitiv, cu 97% din participanți spunând că atelierul a fost util pentru înțelegerea mai bună a sănătății mintale.
Până în prezent, atelierele au fost livrate exclusiv de voluntarii asociației, însă scopul final ar fi ca acestea să fie integrate în curricula educațională prin implicarea consilierilor școlari. Astfel, este necesară înțelegerea nevoilor consilierilor școlari și identificarea modurilor prin care resursele asociației le pot susține cel mai bine activitatea. Mai jos prezentăm rezultatele unui studiu pe bază de focus grup în care am investigat direct nevoile consilierilor.
Procesul de colectare a datelor
Pentru a facilita desfășurarea studiului și a obține răspunsuri relevante, echipa de cercetare a distribuit un formular de înregistrare către instituțiile CJRAE la nivel național. Pe baza acestui formular, au fost contactați consilierii școlari înregistrați, care au fost invitați să participe la discuții online, organizate sub forma unor focus grupuri. Participanții au fost informați în prealabil cu privire la aspectele legate de confidențialitate și au dat consimțământul pentru înregistrarea discuțiilor. Cele două focus grupuri au reunit 7, respectiv 5, consilieri școlari din diverse regiuni ale țării (inclusiv Teleorman, Brașov, Galați, Dâmbovița, Tulcea, Neamț și Arad).
Metoda de analiză a datelor
Datele au fost analizate utilizând analiza tematică. Această metodă de analiză presupune identificarea, organizarea și interpretarea tiparelor (temelor) semnificative din datele colectate. Procesul implică o abordare sistematică, care include citirea atentă a datelor, codificarea acestora, gruparea codurilor în teme relevante și interpretarea acestora în contextul întrebărilor de cercetare.
Rezultatele obținute
În urma analizei datelor, au fost identificate șase teme principale, fiecare reflectând aspecte esențiale ale activității consilierilor școlari. Aceste teme sunt detaliate mai jos.
1. Birocrația excesivă
Un aspect semnificativ remarcat de consilierii școlari este volumul mare de muncă administrativă, care reduce timpul alocat activităților de consiliere directă a elevilor. Consilierii trebuie să completeze documentație redundantă și să întocmească dosare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), iar pregătirea materialelor pentru curriculumul diferențiat este o sarcină care consumă mult timp. Aceste activități administrative afectează eficiența activității lor și limitează timpul pe care îl pot dedica consilierii individuale și de grup. Un participant subliniază:
„Și la noi birocrația este o provocare. Nu ne ajută deloc faptul că, în loc să facem doar planificarea activităților de consiliere, trebuie să le înregistrăm într-un registru online și apoi să facem un raport. Este o muncă suplimentară care ne împiedică să ne concentrăm pe activitatea directă cu elevii.”
Această muncă administrativă consumatoare de timp este regăsită și în alte răspunsuri, cum ar fi cel al unui alt participant:
„O mare parte din timp este alocată hârtiilor. Pe lângă fișe și formulare, mai trebuie să facem și multe activități administrative, iar consilierii sunt adesea implicați în diverse comisii.”
Un alt participant a menționat un aspect similar:
„Și aș completa și partea aceea de foarte multe hârtii care ne vin date, aceeași hârtie, deci mă rog, același enunț, atât din partea CJRAE cât și din partea inspectoratului. Adică ne cer tot felul de situații, exact cum a zis și colegul, tabelul, numărul de copii cu CES, pe care ni-l cer cei de la CJRAE, fix același lucru ne cer și cei de la inspectorat. Adică facem o hârtie și o dăm în trei direcții.”
Aceste răspunsuri sugerează faptul că volumul mare de birocrație reduce timpul disponibil pentru consilierea elevilor, iar reducerea acestui tip de muncă administrativă ar permite consilierilor să își concentreze mai mult eforturile pe activitățile directe cu elevii.
2. Lipsa resurselor umane și materiale
Consilierii școlari au subliniat dificultăți semnificative în ceea ce privește insuficiența personalului și a materialelor necesare pentru a răspunde corespunzător nevoilor elevilor. În multe cazuri, consilierii sunt responsabili pentru un număr mult mai mare de elevi decât ar trebui, ceea ce face gestionarea cazurilor mult mai dificilă.
Unul dintre participanți a menționat faptul că numărul de elevi este mai mare decât cel prevăzut prin lege:
„Legea spune că ar trebui să avem 500 de elevi, dar în practică eu am 800 alocați.”
Un alt participant accentuează suprasolicitarea la care sunt supuși consilierii:
„Deseori suntem în consiliere la peste 1000 de elevi. Suntem depășiți din acest punct de vedere foarte, foarte, foarte mult.”
Pe lângă această problemă, consilierii se confruntă și cu lipsa instrumentelor adecvate pentru intervenții eficiente, în special pentru autocunoaștere, orientare vocațională și gestionarea emoțiilor. Lipsa acestora limitează semnificativ eficiența intervențiilor. Un participant menționează:
„Testele și programele necesită licențe care nu sunt accesibile tuturor și ar trebui asigurate prin școli”, subliniind faptul că accesul la resurse educaționale esențiale pentru consiliere și intervenții personalizate este limitat.
Resursele insuficiente pentru activitățile de consiliere în grup și pentru psihoeducație pun o presiune suplimentară pe consilieri.
3. Confuzia privind rolul consilierului școlar
Confuzia privind atribuțiile consilierului școlar este un factor major care influențează negativ colaborarea acestora cu părinții și profesorii. Mulți dintre aceștia confundă rolul consilierului cu cel al psihologului, având așteptări nerealiste, precum evaluarea psihologică sau psihoterapia. Această confuzie duce la neînțelegeri și poate afecta în mod semnificativ eficiența activităților de consiliere. Doi participanți subliniază:
„Noi oarecum chiar dacă suntem psihologi sau psihologi clinicieni în afara școlii, în școală suntem considerați profesori, consilieri școlari și atunci… putem merge pe problemele de învățare… însă noi ca și consilieri școlari… putem să le identificăm însă nu avem voie să le testăm.”
„Deși în cabinetele noastre private sau în exterior, suntem psihologi sau psihologi clinicieni… însă la nivel de școală nu avem voie foarte mult să abordăm această problemă.”
Aceste citate evidențiază diferența semnificativă între rolul consilierului în activitatea școlară comparativ cu activitatea pe care o realizează în afara școlii. De exemplu, chiar dacă un consilier este psiholog clinician și deci poate să aplice teste psihologice, el nu are acest drept în interiorul școlii.
4. Reticența părinților și stigmatizarea sănătății mintale
Reticența părinților și stigmatizarea asociată sănătății mintale reprezintă obstacole semnificative în desfășurarea activităților de consiliere. Mulți părinți refuză consilierea individuală sau intervențiile adiționale recomandate pentru copilul lor, ceea ce face dificilă gestionarea completă a cazurilor. Aceasta se întâmplă în special în zonele rurale, unde termenul „sănătate mintală” este adesea perceput negativ. Un participant remarcă:
„Mulți părinți trimit copiii la consiliere fără a accepta intervențiile psihoterapeutice, subestimând gravitatea unor probleme psihologice.”
Un alt participant menționează dificultățile întâmpinate de elevi în comunicarea cu părinții:
„Elevii au adesea reticențe în a discuta cu părinții despre vizitele la consilier, deoarece părinții consideră că doar ‘copiii cu probleme’ au nevoie de consiliere.”
Acest comportament reflectă stigma asociată cu sănătatea mintală și contribuie la izolarea elevilor care au nevoie de ajutor.
În mediile mai puțin dezvoltate, teama și neîncrederea părinților față de consiliere atinge un nivel foarte ridicat, ajungându-se chiar la suspiciuni față de intențiile consilierilor. Un participant afirmă:
„Cu cât ne depărtăm de județ, cu atât vedem o reticență mai mare a părinților în a lăsa copiii să participe la orele de consiliere individuală… există și situații când părinții spun că nu semnează nimic pentru că, citez, li se va fura copilul”
În plus, consilierii trebuie să fie extrem de atenți la limbajul folosit în discuțiile cu părinții sau elevii, pentru a nu întări stigmatizarea. Un participant remarcă: „Trebuie să fim foarte atenți în momentul în care vine părintele să vorbească despre copil sau vine copilul. Trebuie să avem grijă să folosim termeni foarte foarte ușori, să nu folosim termeni de specialitate, de psihologie, de psihiatrie… pentru că ei intră într-o carapace.”.
5. Problemele frecvente ale adolescenților
Adolescenții se confruntă cu o serie de dificultăți emoționale și comportamentale care necesită intervenții specializate și adaptate la nevoile fiecăruia. Printre problemele frecvente se numără adicțiile (consumul de alcool, țigări și utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice), stresul, depresia, bullying-ul, absenteismul, conflictele interpersonale și lipsa motivației școlare. Aceste dificultăți au un impact semnificativ asupra dezvoltării adolescenților și necesită intervenții de prevenție și suport personalizat. Un participant observă:
„Probleme precum consumul, bullying-ul și violența sunt tot mai frecvente și necesită mult timp pentru gestionare.”
Numeroase provocări apar și din cauza situațiilor familiale dificile. De exemplu, mulți copii ajung să crească fără părinți, așa cum subliniază un participant:
„Mulți copii rămân singuri acasă din cauza părinților plecați la muncă în străinătate. Aceasta contribuie la probleme de stimă de sine, management emoțional și autocunoaștere.”
Un alt participant adaugă:
„Stresul, depresia și bullying-ul, dependența de internet iar este o problemă… comportamentele deviante… unii dintre ei provin din familii dezorganizate, monoparentale, ori plecați în afară.”
Acest citat evidențiază faptul că adolescenții din familii monoparentale se confruntă cu dificultăți suplimentare, iar aceste aspecte necesită o abordare psihologică și educativă complexă.
6. Necesitatea de formare continuă și sprijin pentru cadrele didactice
Consilierii școlari au subliniat importanța formării continue a cadrelor didactice (atât consilieri cât și alți profesori) în identificarea și gestionarea problemelor mintale ale elevilor. Această necesitate de formare continuă este esențială pentru ca întregul sistem educativ să răspundă adecvat nevoilor emoționale și comportamentale ale elevilor. Un participant subliniază:
„Ar fi de ajutor o formare și pentru profesori, ca să poată identifica manifestări anxioase sau depresive la copii. La școala mea am trimis anul acesta cinci elevi la psihiatru pentru că prezentau risc suicidar, iar diriginții nu au fost instruiți să recunoască aceste manifestări.”
Acest citat evidențiază o lacună critică în sistemul educațional: lipsa pregătirii cadrelor didactice în recunoașterea semnalelor de alarmă privind sănătatea mintală a elevilor. Cazurile grave, cum ar fi riscul suicidar, ajung adesea la consilieri fără ca profesorii să fi observat manifestările anterioare, tocmai din cauza lipsei de formare specifică în acest domeniu.
Implementarea unor programe de formare pentru întregul corp profesoral, care să includă recunoașterea semnelor de stres, depresie, anxietate și alte tulburări emoționale, precum și strategii de comunicare cu părinții și de referire către specialiști, ar contribui semnificativ la identificarea timpurie a problemelor și la îmbunătățirea răspunsului la nevoile emoționale ale elevilor.
Concluzii
Analiza datelor a evidențiat câteva provocări semnificative cu care se confruntă consilierii școlari în activitatea lor de zi cu zi. Principalele teme identificate sunt birocrația excesivă, lipsa resurselor umane și materiale, confuzia privind rolul consilierului școlar, reticența părinților și stigmatizarea sănătății mintale, problemele frecvente ale adolescenților și necesitatea de formare continuă pentru cadrele didactice. Fiecare dintre aceste teme influențează negativ eficiența intervențiilor și sprijinul oferit elevilor, iar dezvoltarea de soluții este un pas esențial în îmbunătățirea activității consilierilor școlari și a mediului educațional.
Recomandări
1. Reducerea birocrației
Este esențială simplificarea proceselor administrative pentru a elibera consilierii de sarcinile administrative redundante și a le permite să își concentreze eforturile pe consilierea directă a elevilor. Implementarea unor platforme electronice integrate care să centralizeze informațiile și să reducă duplicarea documentelor ar putea fi o soluție eficientă.
2. Creșterea numărului de consilieri și a resurselor materiale
Este nevoie urgentă de angajarea mai multor consilieri în școlile cu un număr mare de elevi și de alocarea de resurse adecvate pentru achiziționarea de instrumente și teste psihologice. Aceste resurse vor sprijini consilierii în gestionarea mai eficientă a cazurilor și în intervențiile personalizate.
3. Desfășurarea unor campanii de informare și instruire care să clarifice diferențele dintre rolul consilierului școlar și cel al psihologului
Pentru a evita confuziile și a îmbunătăți colaborarea între aceștia. O comunicare clară a atribuțiilor și din partea management-ului ar ajuta la evitarea așteptărilor nerealiste și ar sprijini o mai bună cooperare.
4. Desfășurarea unor programe educaționale pentru combaterea stigmatizării sănătății mintale din partea părinților
Implementarea unor programe educaționale care să sensibilizeze părinții despre importanța sănătății mintale și despre serviciile de consiliere ar putea contribui la înlăturarea stigmatizării. De asemenea, programele ar putea oferi părinților strategii de implicare activă și sprijin în procesul de consiliere.
5. Programe de psihoeducație pentru elevi
Este necesară implementarea unor programe de prevenție care să abordeze problemele cu care se confruntă elevii, asigurând accesul la informații într-o perioadă critică dezvoltării lor. Acestea ar putea consta în ateliere de psihoeducație susținute de consilierii școlari, prin care elevii ar putea să dezvolte abilități practice în înțelegerea și gestionarea propriei sănătăți mintale.
6. Formare continuă pentru cadrele didactice
Implementarea unor programe de formare continuă pentru consilieri și profesori, axate pe recunoașterea semnelor tulburărilor de sănătate mintală și încurajarea apelatului la ajutor în rândul elevilor.
În acest context, eforturile echipei Mental Health for Romania (MHR) sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor urgente ale consilierilor școlari. MHR poate contribui prin dezvoltarea de materiale educaționale specifice, precum ghiduri, fișe de lucru și resurse psihoeducaționale, care să ajute consilierii în activitatea zilnică, facilitând identificarea timpurie a tulburărilor mintale și aplicarea tehnicilor de gestionare a stresului și anxietății. De asemenea, organizarea de ateliere interactive și sesiuni de formare continuă pentru consilieri ar sprijini îmbunătățirea abilităților acestora de a gestiona cazurile complexe și de a răspunde mai eficient nevoilor elevilor. Aceste inițiative vor întări capacitatea consilierilor de a oferi un suport adecvat și de a crea un mediu școlar mai pregătit pentru provocările de sănătate mintală ale adolescenților.
Bibliografie
Copăceanu, M. (2020). Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din România: Studiu național cu participarea a peste 10.000 de tineri și 1.200 de părinți. Editura Universitară.
Clarke, A., & Lovewell, K. (2021). Adolescent mental health evidence brief 2: The relationship between emotional and behavioural problems in adolescence and adult outcomes. Early Intervention Foundation.
Dumitru, M., Papari, A., Seceleanu, A., & Sunda, I. (2019). Suicide in Romania compared to the EU-28 countries. Social Sciences and Education Research Review, 6(2), 131-148.
Durlak, J. A., Weissberg, R. P., Dymnicki, A. B., Taylor, R. D., & Schellinger, K. B. (2011). The impact of enhancing students’ social and emotional learning: A meta-analysis of school-based universal interventions. Child Development, 82(1), 405-432. https://doi.org/10.1111/j.1467-8624.2010.01564.x
Kutcher, S., Wei, Y., & Coniglio, C. (2016). Mental health literacy: Past, present, and future. The Canadian Journal of Psychiatry, 61(3), 154-158. https://doi.org/10.1177/0706743715616609
OECD. (2015). Skills for social progress: The power of social and emotional skills. OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/9789264226159-en
Patalay, P., Gondek, D., Moltrecht, B., Giese, L., Curtin, M., & Sarginson, J. (2017). Mental health provision in schools: Priority, facilitators and barriers in 10 European countries. Child and Adolescent Mental Health, 22(3), 139-146.
Salvați Copiii România. (2010). Analiza serviciilor de sănătate mintală a copiilor din România. Organizația Salvați Copiii România.
Salvați Copiii România. (2023). Semnal de alarmă: Numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu aproape o treime. Organizația Salvați Copiii România. Website: https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/numarul-cazurilor-de-bullying-din-scoli-a-crescut-cu-aproape-o-treime_1.pdf
