Gândurile suicidare: tot ce trebuie să știi

Cuprins:

• Ce sunt gândurile și sentimentele suicidare?
• Cât de răspândită este tentativa de suicid?
• Cauze și factor de risc
• Cum se ajunge de la idee la acțiune?
• Cum ne dăm seama dacă cineva are gânduri suicidare?
• Unde găsesc ajutor?
• Cum mă pot ajuta singur?
• Ghid pentru apropiați: Ce pot să fac dacă observ semne la un apropiat?

---

Ce sunt gândurile și sentimentele suicidare?

Gândurile suicidare (numite și ideație suicidară) sunt gânduri legate de curmarea propriei vieți. Ele pot apărea atunci când o persoană se simte copleșită de emoții și gânduri negative persistente, cum ar fi ideea că celor din jur le-ar fi mai bine fără ea. Gândurile suicidare pot fi asociate cu tulburări psihice, dar pot apărea și ca reacție la dificultăți de viață. Aceste gânduri pot evolua către conceperea unui plan concret și/sau autovătămare și, uneori, către o tentativă de suicid, care poate fi fatală sau nu. ^[1] Este important de reținut că nu toate tentativele de suicid reflectă neapărat dorința reală de a muri. Anumite studii sugerează că persoanele suicidare sunt adesea ambivalente în privința dorinței de a trăi sau de a muri și caută, de fapt, o eliberare de suferința lor. ^{[2], [3]} Uneori, cineva poate acționa impulsiv și își poate pierde viața, deși, în adâncul sufletului, și-ar fi dorit să continue să trăiască. Accesul la sprijin emoțional la momentul potrivit poate preveni suicidul.

Cât de răspândită este tentativa de suicid?

În fiecare an, aproximativ 720.000 de persoane mor prin suicid la nivel global. ^[4] Suicidul este principala cauză de deces în multe țări europene pentru tinerii între 15-24 de ani, reprezentând 17,6% din decesele raportate în această categorie de vârstă în țările cu venituri ridicate. ^[5] Pe lângă aceste decese, mult mai mulți oameni se confruntă cu gânduri suicidare sau au tentative de suicid. Se estimează că, pentru fiecare persoană care moare prin suicid, alte 20 de persoane au cel puțin o tentativă. ^[4] Prevalența gândurilor suicidare este și mai mare, dat fiind că nu toate gândurile suicidare duc la tentative.

În Europa, rata medie a suicidului este de 14,1 la 100.000 de locuitori, peste media globală de 10,7 la 100.000. ^[7] Cele mai ridicate rate sunt în Europa de Est și Centrală, urmate de Europa de Vest și de Nord, iar cele mai scăzute în zona mediteraneană. În România, frecvența suicidului este apropiată de media europeană. 

În plus, se estimează că aproximativ 135 persoane din viața cuiva care se sinucide sunt afectate de sinucidere, aducând totalul de persoane afectate de suicid anual la aproximativ 100 milioane. ^[8] 

Cauze și factor de risc

Suicidul este un fenomen complex, influențat de o combinație de factori genetici, psihologici, sociali și culturali. Acești factori pot interacționa unii cu alții și crește riscul de suicid ^[8]:

• Prezența unor tulburări psihice (depresie, anxietate, schizofrenie, ADHD, autism, tulburare bipolară, tulburări de personalitate, PTSD etc.);
• Ideație suicidară;
• Tentativă anterioară de suicid: este un semnal de alarmă major, deoarece crește semnificativ riscul unei viitoare tentative letale;
• Istoric de auto-vătămare: un studiu din Marea Britanie arată că femeile cu un istoric de auto-vătămare au un risc de 15 ori mai mare de a muri prin suicid comparativ cu cele fără astfel de antecedente ^[6];
• Istoric de abuz fizic și/sau sexual;
• Abuz de substanțe;
• Istoric familial de suicid;
• Locuitul singur;
• Vârsta: adolescență sau vârsta a treia;
• Genul: deși femeile au mai multe tentative, rata suicidului finalizat este de 3 ori mai mare la bărbați în țările cu venituri ridicate și de 4 ori mai mare în cele cu venituri mici și medii ^[5];
• Stres legat de apartenența la un grup minoritar (etnic, orientare sexuală, statut de migrație etc.) ^[4];
• Evenimente de viață majore: doliu, boală gravă, schimbări semnificative (pensionare, concediere, mărirea familiei, relocare), dificultăți financiare sau locative;
• Sentimente de inadecvare, singurătate sau izolare;
• Presiune culturală (ex. căsătorie forțată);
• Efecte secundare ale unor medicamente psihiatrice;
• Traume de diverse tipuri.

Cei mai puternici predictori ai tentativei fatale de suicid sunt:

• vârsta înaintată,
• ideația suicidară,
• tentativa anterioară de suicid.

Cum se ajunge de la idee la acțiune?

Ideația suicidară este de două tipuri: 

• Ideația suicidară pasivă: persoana se confruntă cu gânduri legate de faptul că ar vrea să moară, însă gândurile nu iau forma unui plan concret pentru a acționa în acea direcție.
• Ideația suicidară activă: gândurile se transformă în actuale intenții, iar persoana plănuiește modalități prin care ar putea să își pună capăt vieții. 

Ideația suicidară pasivă nu elimină însă riscurile cu privire la o tentativă de suicid. Atunci când gânduri de această natură sunt prezente, tranziția de la gând la acțiune se poate produce fie mai lent, fie în mod brusc. Un număr semnificativ de oameni iau decizia de a-și lua viața în mod impulsiv, fără o premeditare îndelungată. Prin urmare, este important să nu neglijăm semnele atunci când acestea apar. 

De ce unele persoane ajung să se sinucidă sau să aibă tentative și altele nu? Una dintre teoriile dominante, numită Teoria Interpersonală a Suicidului ^[9], susține că gândurile suicidare apar atunci când sunt prezente simultan două elemente, lipsa apartenenței sociale și percepția împovărării oamenilor din jur, care pot fi accentuate de lipsa speranței îmbunătățirii situației. Deși gândurile suicidare sunt o condiție necesară, acestea nu sunt suficiente pentru a avea o tentativă. Conform teoriei, capacitatea de a avea o tentativă de suicid apare treptat prin obișnuirea cu durerea fizică și experiențele înfricoșătoare, care pot duce la scăderea fricii de moarte, prin normalizarea ei. Prezența celor trei elemente (lipsa apartenenței, sentimentul de împovărare și capacitatea) reprezintă condiția prin care ideația devine tentativă suicidară.

Cum ne dăm seama dacă cineva are gânduri suicidare?

Este dificil să ne dăm seama dacă cineva se confruntă cu astfel de gânduri, însă există câteva semne care pot indica faptul că o persoană contemplă suicidul. Multe dintre aceste semne pot fi observate doar printr-o conversație directă, deoarece ele țin de perspectiva și experiența acelei persoane. Din exterior, unele situații pot părea minore sau nu atât de dureroase, însă pentru cel care le trăiește, impactul poate fi profund. De aceea, dacă vrem să fim alături de cineva, e important să rămânem deschiși și să vorbim despre cum vede și simte el sau ea lucrurile. Cateva exemple de semne includ:

• Persoana evită interacțiunile sociale și se izolează de persoanele apropiate;
• Persoana acționează în manieră riscantă, care îi poate pune viața în pericol, cum ar fi să conducă mașina cu viteză;
• Persoana experimentează schimbări extreme de comportament (poate fi foarte anxioasă sau agitată);
• În discuție, persoana menționează:
  • o durere care pare copleșitoare și de nesuportat;
  • gânduri negative constante;
  • singurătate;
  • sentimente de inutilitate sau lipsă de speranță;
  • sentimentul că este o povară pentru ceilalți și că tuturor le-ar fi mai bine fără ea;
  • dificultatea de a înțelege de ce gândește sau simte astfel;
  • dificultatea de a-și imagina o altă modalitate de a face față problemelor (în afara suicidului);
  • moartea.

Uneori semnele sunt mai subtile. Chiar dacă nu o menționează direct, o persoană care se gândește la suicid poate lăsa anumite indicii:

• Nu se mai îngrijește de propria aparență, de locuință, de responsabilitățile de la muncă/școală;
• Nu se mai bucură de lucruri care în trecut o bucurau (propriile hobby-uri, pasiuni);
• Glumește sau face în mod frecvent comentarii ironice referitoare la propria moarte;
• Distribuie în mod frecvent meme-uri legate de depresie sau lipsa de însemnătate a vieții;
• Face aluzii legate de evenimente viitoare (e.g. un examen, o ieșire cu prietenii) cum că va lipsi de la ele;
• Distribuie melodii care au ca temă suferința sau sinuciderea sau ascultă artiști care sunt asociați în principal cu aceste teme.

Luate izolat, aceste manifestări nu sunt suficiente să semnaleze o problemă. Pentru unele persoane, umorul negru și muzica tristă sunt modalități de a face față greutăților, ajutând în unele cazuri la diminuarea unor simptome ale tulburărilor psihice, inclusiv ideația suicidară. Dacă ajung să reprezinte majoritatea prezenței online a cuiva sau apar în combinație cu alte elemente din listele de mai sus, e important să te asiguri că persoana respectivă are suportul necesar. 

Unde găsesc ajutor?

Gândurile sau sentimentele suicidare pot fi cu adevărat copleșitoare și te pot face să simți că nimeni nu te poate înțelege sau ajuta. Există însă opțiuni pentru a te ajuta să faci față în asemenea situații.  

1. Vorbește cu un specialist în sănătate mintală

Știm că în România o mare parte din oameni se tem de mersul la psiholog sau psihiatru. Întâlnim o mulțime de prejudecăți care descurajează persoanele și le determină să se simtă rușinate de emoțiile pe care le au sau să le evite. Cu toate că să apelezi la ajutor specializat poate fi un pas dificil la început, pe termen lung, acest lucru te poate ajuta să îți îmbunătățești calitatea vieții în mod considerabil. În cazul în care te confrunți cu gânduri suicidare, sunt două căi de acces la servicii de sănătate mintală: publică și privată. Pe calea publică, poți accesa servicii decontate de CNAS, în următoarea ordine: medicul de familie îți poate oferi o trimitere către medicul psihiatru; acesta te poate evalua, îți poate oferi tratament medicamentos și te poate direcționa către un psihoterapeu pentru terapie. Pe calea privată, poți merge direct la un specialist (de ex. psiholog clinician, psihoterapeut sau psihiatru) care te poate ghida spre găsirea tratamentului potrivit. Poți începe căutarea pe Harta Specialiștilor MHR, unde găsești peste 300 specialiști în sănătate mintală, dintre care peste jumătate oferă servicii gratuite sau reduse pentru diferite grupuri vulnerabile.

Cum te poate ajuta terapia?

Terapia te poate ajuta să-ți găsești resursele pentru a traversa perioadele dificile din viața ta. Un psihoterapeut poate să îți ofere acceptare, validare și înțelegere, într-un spațiu safe, precum și să înțeleagă motivele care duc la apariția emoțiilor, gândurilor sau comportamentelor suicidare.

Procesul psihoterapeutic este diferit pentru fiecare persoană în parte, iar obiectivele vor fi stabilite împreună cu specialistul și adaptate nevoilor tale. Aceste obiective pot include: 

• elaborarea unui plan de siguranță pentru a ști ce să faci în cazul unor recăderi;
• învățarea unor strategii pentru a face față mai ușor problemelor cu care te confrunți;
• creșterea speranței și a capacității de a găsi motive pentru a trăi.

2. Apelează la o linie telefonică de urgență (hotline)

Există servicii telefonice la care poți suna dacă ai nevoie de sprijin psihologic. Multe sunt disponibile 24/7, sunt gratuite și oferă un serviciu confidențial, în care interlocutorul este deschis să te asculte și să te ajute, fără a te judeca. În România poți apela la:

1. Alianța Română de Prevenție a Suicidului (TelVerde antisuicid)
→ Oferă consiliere în situații de criză suicidară 
☎️ 0800.801.200
📧 sos@antisuicid.com
🗓️ zilnic între 19:00-07:00

2. depreHUB
→ Oferă consiliere, suport emoțional, informații despre depresie și anxietate și îndrumare către specialiști care pot ajuta
☎️ 0374.456.420 (numărul poate fi accesat și din diaspora)
🗓️ non-stop

3. depreHUB teens
→ Oferă consiliere și suport pentru adolescenți
☎️ 0374.461.461
📧 adolescenți.deprehub.ro
🗓️ non-stop

4. Telefonul Copilului
→ Oferă sprijin copiilor și adolescenților din România pentru abuz, bullying, depresie, anxietate sau suicid
☎️ 116.111
🗓️ L-V: 08:00-20:00

5. HELPLINE destinat victimelor violenței domestice
→ Oferă consiliere primară de natură juridică și psihologică, respectiv îndrumarea victimei către instituțiile abilitate din proximitate, unde aceasta poate beneficia de suport și orientare către alte servicii
☎️ 0800.500.333
🗓️ non-stop

6. depreHUB corporate
→ Oferă consiliere și suport pentru cei care se confrunta cu dificultăți psihologice provocate de mediul în care lucrează
☎️ 0374.475.475 sau 0374.456.424
🗓️ non-stop

3. Întră într-un grup de suport 

Grupurile de suport pot oferi sprijin adițional persoanelor care se confruntă cu tulburări mintale și apropiaților acestora. Acestea poti fi sau nu moderate de un specialist în sănătate mintală.

De exemplu, grupurile de suport pot fi utile pentru cei care necesită sprijin mai mult sau mai frecvent decât oferă ședințele de consiliere psihologică/psihoterapie, pot include informații și sfaturi folositoare și, nu în ultimul rând, pot ajuta oferind o simplă confirmare a faptului că nu ești singur(ă) în această luptă și că există alte persoane care trec prin dificultăți similare. Într-un astfel de spațiu, ar putea să-ți fie mai ușor să împărtășești gândurile și emoțiile tale unor persoane care înțeleg prin ce treci. 

În spațiul online, poți încerca Serverul de Discord Friends of Mental Health for Romania sau unul din grupurile de Facebook verificate de noi.

Cum mă pot ajuta singur?

Dacă te afli într-un moment de criză, e important să ții minte că ai mai multe opțiuni. Pe lângă alegerea de a rămâne sau nu în viață, există o a treia opțiune: rămâi în siguranță pe moment și te poți gândi la ‘decizia finală’ mai târziu. Poți urma acești pași pentru a rămâne în siguranță:

1. Apelează la cineva acum. Poți apela la cineva apropiat sau la o linie telefonică de urgență pentru a vorbi deschis despre situația în care te afli. Încearcă să nu rămâi singur pentru a preveni deciziile impulsive. 
2. Înlătură pericolul din jurul tău. Asta poate fi orice obiect cu care ai putea să-ți faci rău. Sau, dacă te afli într-un loc periculos, încearcă să te îndepărtezi și să mergi într-unul sigur. În viața de zi cu zi, încearcă să-ți construiești un spațiu sigur în jur, cu cat mai puține pericole ‘accesibile’.
3. Încearcă să faci o listă, oricât de scurtă, cu lucruri pe care nu ai vrea sa le pierzi. Acestea pot fi materiale (o plantă la care ții și care ar muri dacă nu o uzi), evenimente (căsătoria unui prieten pe care ai rata-o), senzații (mirosul mâncării preferate). Orice, oricât de mic, a cărui pierdere cauzează o urmă de regret. 
4. Evită alcoolul, drogurile sau medicamentele în cantități mai mari decât cele prescrise. Acestea îți pot intensifica sentimentele și te pot face să acționezi impulsiv.

Mai jos sunt alte câteva metode pe care le poți încerca dacă simți că se apropie un moment critic:

5. Concentrează-te asupra simțurilor – încearcă tehnica 5, 4, 3, 2, 1.
6. Încearcă un exercițiu simplu de respirație, precum acesta.
7. Dă voie emoțiilor să iasă la suprafață și plângi dacă simți nevoia. Dacă ești nervos sau frustrat, aleargă sau fă niște exerciții, rupe ceva în bucăți sau lovește niște perne. Dacă te simți deconectat, stimulează-ți simțurile: ține în mâini niște cuburi de gheață până când se topesc sau fă un duș rece.

Aplicația Stay Alive poate să te ghideze prin pașii menționați mai sus, oferind strategii prin care poți rămâne ancorat în prezent atunci când te simți copleșit de situație, exerciții de respirație și un plan personalizabil menit să te ajute să redescoperi motive pentru a rămâne în viață. Aplicația poate fi de ajutor și apropiaților celor care se confruntă cu gânduri suicidare, oferind informații și resurse.

Pe termen lung, există numeroase metode care s-au dovedit a fi folositoare în a preveni, ameliora sau chiar opri gândurile suicidare.

• Creează un plan de siguranță, de unul singur, împreună cu cineva apropiat sau împreună cu un profesionist. Planul ar putea include: exerciții și activități de calmare, o listă cu motive pentru a trăi, numele și datele de contact ale persoanelor care te-ar putea ajuta sau ale liniilor de asistență.
• Fii bun cu tine. Imaginează-ți un prieten pe care îl apreciezi și îl accepți așa cum este – apoi încearcă să gândești la fel despre tine. Oferă-ți o baie caldă, sau înfășoară-te într-o pătură și uită-te la filmul tău preferat. Nu îți vorbi într-un fel care ar fi inacceptabil adresat unui prieten. 
• Confecționează un hope kit / happy box. Umple o cutie cu amintiri și diferite lucruri care îți pot oferi confort și ridica moralul atunci când te simți fără speranță. Cutia poate conține orice este semnificativ și util pentru tine, cum ar fi: cartea preferată, citate preferate, fotografii din excursii sau cu apropiații, scrisori sau mesaje, notițe, ciocolata preferată, un cadou primit de la cineva drag.
• Apelează la sprijin social din partea familiei, prietenilor, grupurilor terapeutice sau sociale pe anumite interese etc.

Ghid pentru apropiați: Ce pot să fac dacă observ semne la un apropiat?

Grija că cineva apropiat s-ar putea sinucide în orice moment poate fi dureroasă și cu adevărat copleșitoare. Fie că persoana ți-a vorbit deschis despre dorința de a-și lua viața sau există anumite semne care te fac să crezi că se gândește la acest lucru, este normal să te preocupe situația și să îți dorești să găsești o modalitate de a o sprijini. 

Adesea, nu poți să știi sigur care este cea mai bună modalitate prin care o poți ajuta, dar există anumite lucruri pe care le poți face:

• încurajează persoana să apeleze la ajutor specializat cât mai repede, pentru a asigura șanse cât mai bune de recuperare și pentru a evita riscul de a-și face rău;
• încurajeaz-o să vorbească despre sentimentele ei;
• oferă-i sprijin emoțional;
• oferă-i suport practic;
• ajut-o să facă un plan de siguranță;
• îndepărtează obiectele pe care le-ar putea folosi pentru a-și face rău, mai ales dacă a menționat anumite lucruri specifice.

De asemenea, dacă bănuiești că o persoană apropiată are gânduri suicidare, este util să o întrebi despre acest lucru. O astfel de întrebare adresată în mod direct nu încurajează nicidecum actul, ci dimpotrivă – conform studiilor ^[10], acesta este un mod de prevenție, prin faptul că oferim persoanei șansa de a se deschide, și prin minimizarea stigmei ce înconjoară acest subiect.

---

Bibliografie:

1. A. Z. Ivey-Stephenson, “Suicidal Ideation and Behaviors Among High School Students — Youth Risk Behavior Survey, United States, 2019,” MMWR Suppl, vol. 69, 2020, doi: 10.15585/mmwr.su6901a6. 

2. G. K. Brown, R. A. Steer, G. R. Henriques, and A. T. Beck, “The internal struggle between the wish to die and the wish to live: a risk factor for suicide,” Am J Psychiatry, vol. 162, no. 10, pp. 1977–1979, Oct. 2005, doi: 10.1176/appi.ajp.162.10.1977. 

3. M. Kovacs and A. T. Beck, “The wish to die and the wish to live in attempted suicides,” J Clin Psychol, vol. 33, no. 2, pp. 361–365, Apr. 1977, doi: 10.1002/1097-4679(197704)33:2<361::aid-jclp2270330207>3.0.co;2-h. 

4. “Suicide.” Accesat: Oct. 06, 2025. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/suicide 

5. “Ziua Mondială de Prevenție a Suicidului – date și statistici.” Accesat: Oct. 06, 2025. https://www.antisuicid.ro/wp-content/uploads/2019/09/WSPD-2019-date-si-statistici.jpg 

6. E. D. Klonsky, A. M. May, and B. Y. Saffer, “Suicide, Suicide Attempts, and Suicidal Ideation,” Annu Rev Clin Psychol, vol. 12, pp. 307–330, 2016, doi: 10.1146/annurev-clinpsy-021815-093204. 

7. “Understanding suicidal thoughts and feelings | Mind.” Accesat: Oct. 06, 2025. https://www.mind.org.uk/information-support/suicidal-thoughts-and-suicide-prevention/understanding-your-experiences/ 

8. M. Beghi, J. F. Rosenbaum, C. Cerri, and C. M. Cornaggia, “Risk factors for fatal and nonfatal repetition of suicide attempts: a literature review,” Neuropsychiatr Dis Treat, vol. 9, pp. 1725–1736, 2013, doi: 10.2147/NDT.S40213. 

9. K. A. Van Orden, T. K. Witte, K. C. Cukrowicz, S. R. Braithwaite, E. A. Selby, and T. E. Joiner, “The interpersonal theory of suicide,” Psychol Rev, vol. 117, no. 2, pp. 575–600, Apr. 2010, doi: 10.1037/a0018697. 

10. L. Sheehan et al., “Benefits and risks of suicide disclosure,” Soc Sci Med, vol. 223, pp. 16–23, Feb. 2019, doi: 10.1016/j.socscimed.2019.01.023.