Tulburarea obsesiv compulsivă (OCD) – un mic ghid

Autor: Ionela Solniță (& Vlad Nicolescu)

Sursa: Ahmeys Clinic


Cuprins:


 

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC sau OCD în engleză) este o afecțiune de sănătate mintală care se caracterizează prin prezența obsesiilor și a compulsiilor ce interferează pe toate planurile cu viața persoanei diagnosticate.

Obsesiile sunt gânduri, imagini sau impulsuri care apar în mod intruziv, nedorit (contrar valorilor persoanei afectate) și incontrolabil, provocând astfel distres. Compulsiile sunt acte mentale sau comportamente repetitive (ritualuri) realizate cu scopul de a diminua sau a preveni anxietatea cauzată de obsesii. Aceste componente formează un cerc vicios în care persoana este prinsă, din care scăparea este dificilă (însă posibilă, cu ajutorul tratamentului):

Majoritatea oamenilor se confruntă la un moment dat cu gânduri iraționale, însă, spre deosebire de aceștia, persoanele care suferă de TOC nu pot ignora pur și simplu gândurile de acest gen. Acest lucru nu face decât să crească frecvența lor, ajungând în timp să afecteze viața socială și profesională a persoanei.

Rușinea provocată de obsesii și compulsii face să fie dificilă apelarea la ajutorul unui specialist (s-a estimat că durează în medie 12 ani de la apariția primelor simptome pentru ca cineva să ceară ajutor [1]). Este însă extrem de important să înțelegem că aceste simptome nu sunt altceva decât semne ale unei afecțiuni care poate fi tratată.

 

Cât de des este întâlnită?

TOC are o prevalență medie globală de 2%. [2] În România, s-a estimat că 0.6% din oameni (aproximativ 120.000 în prezent) trăiesc cu TOC, însă această valoare este posibil subestimată [3]. Vârsta de debut este în general din adolescență și până la 25 de ani, însă poate apărea și până la vârsta de 14 ani (în 1 din 4 cazuri) și după vârsta de 35 ani (în cazuri foarte rare). Ambele genuri pot fi afectate, însă debutul este în medie mai devreme la bărbați, iar aceștia sunt mai predispuși spre gânduri blasfemice, pe când femeile se confruntă mai degrabă cu griji legate de contaminare și gânduri agresive (vezi secțiunea 4). [4]

 

Ce o cauzează și cum apare?

Cauzele TOC nu sunt complet înțelese, însă mai multe studii sugerează contribuția unei componente genetice și a unor diferențe structurale la nivel cerebral.

De asemenea, factorii de mediu și evenimentele stresante pot contribui la declanșarea sau chiar la înrăutățirea simptomelor tulburării obsesiv-compulsive. De exemplu, TOC poate să apară la persoanele vulnerabile în urma unui eveniment cu impact puternic asupra modului în care persoana înțelege lumea și își percepe responsabilitatea în evitarea pericolului. [5]

O altă explicație, parțial complementară, pentru apariția acestei tulburări este dereglarea sistemului serotoninei la nivel cerebral, sugerată de răspunsul pozitiv la antidepresive la anumiți pacienți. În unele cazuri, o formă autoimună a TOC poate fi declanșată la copii în urma unei infecții streptococice. [6]

 

Tipuri de TOC

TOC poate să apară sub diverse forme, dintre care cele mai comune sunt:

  • Obsesii legate de contaminare: persoanele care suferă de această formă de TOC au griji excesive cu privire la răspândirea germenilor sau legate de contaminări. Aceste griji se manifestă ca o aversiune puternică față de murdărie sau față de prezența unor agenți infecțioși, fiind însoțită de compulsii de curățenie, spălatul excesiv pe mâini, evitarea obiectelor și spațiilor considerate contaminate;

Ilustrație de Mikyung Lee

Ilustrație de Mikyung Lee

  • Obsesii legate de perfecțiune: persoanele afectate au obsesii legate de simetrie, aliniere sau ordine. Componenta compulsivă este legată de rezolvarea imperfecțiunii și include repetarea acelorași acțiuni în căutarea unui sentiment “potrivit”, că totul este “în regulă”;

  • Obsesii ce apar sub forma unor îndoieli repetate: persoanele se confruntă cu gânduri iraționale în legătură cu potențiale pericole ce pot apărea ca urmare a unor acțiuni ce nu au fost realizate ‘perfect’. Compulsia se manifestă prin verificarea repetată a acestor acțiuni (de exemplu, dacă ușa este încuiată, dacă aragazul este închis);

  • Obsesii legate de adunarea diverselor lucruri: persoanei îi este greu să arunce acele obiecte care pentru alții pot fi nesemnificative, deoarece se teme că va avea nevoie de ele în viitor;

  • Obsesii cu conținut religios: această formă de TOC este cunoscută și sub denumirea de scrupulozitate și se manifestă prin gânduri intruzive legate de religie (ex: gânduri blasfemice, obsesii legate de posibilitatea de a ajunge în iad) și de moralitatea persoanei. Compulsiile care apar în acest caz pot fi: rugăciunea realizată în mod repetat, căutarea reasigurării la un preot, pastor, etc, cu privire la moralitatea persoanei, evitarea situațiilor/locurilor care pot produce gândul intruziv;

  • Gânduri cu conținut agresiv: această categorie de simptome are la bază frica de a cauza cuiva sau sine însuși ceva rău. Persoanele care au simptome de acest gen pot avea gânduri violente sau, de exemplu, griji intruzive de a nu lovi pe cineva cu mașina sau a înjunghia pe cineva ca urmare a pierderii controlului;

  • Obsesii cu temă sexuală: în acest caz, apare îngrijorarea excesivă de a nu fi pedofil, violator, de a nu fi atras de un membru al familiei sau de a avea alte gânduri sexuale deviante; sau gânduri obsesive cu privire la orientarea sexuală a persoanei, în special teama de a nu simți atracție față de același gen (pe care societatea a etichetat-o drept imorală deși este perfect normală).

Este important de menționat că unele persoane experimentează compulsii doar la nivel mintal, având o formă de TOC numită Pure O. Această formă se manifestă de obicei prin trecerea repetitivă și îndelungată prin gândurile obsesive, “întorcându-le pe toate fețele”, proces numit ruminație.

Pe de altă parte, există și compulsii în spectrul TOC care nu sunt neapărat însoțite de obsesii sau gânduri: smulsul excesiv al pielii moarte (dermatillomania), rosul excesiv al unghiilor, smulsul părului și alte comportamente repetitive axate pe corp.

Pe lângă tipurile menționate mai sus, unii oameni suferă de TOC legată de relații (ex. suspiciuni legate de partener), TOC existențială sau filosofică (ex. gânduri intruzive și anxiogene legate de sensul vieții, moarte, identitate, realitate sau metafizică), TOC postpartum (ex. gânduri legate de siguranța bebelușului). Puteți citi mai multe despre aceste subtipuri de TOC pe pagina “International OCD Foundation”.

 

Tratament

Sursa: iStock

Sursa: iStock

Cu toate că tulburarea obsesiv-compulsivă este o afecțiune cronică, s-a dovedit că prin utilizarea unui tratament eficient, simptomele pot fi reduse considerabil, astfel încât persoana să simtă că poate deține controlul asupra obsesiilor și compulsiilor sale și nu invers.

Metoda de tratament diferă de la persoană la persoană, așadar, este important ca fiecare să o găsească pe aceea care i se potrivește cel mai bine alături de un specialist, în funcție de nevoile sale și de gradul de severitate al afecțiunii la momentul începerii tratamentului.

Tratamentul pentru TOC poate să includă:

  1. Medicația: poate fi prescrisă doar de medicul psihiatru și are rol în ameliorarea simptomelor resimțite în cadrul TOC, însă de cele mai multe ori este necesară și psihoterapia pentru a exista rezultate pe termen lung.

    Antidepresivele, mai exact inhibitorii de recaptare a serotoninei (SSRI), sunt prima linie de tratament medicamentos pentru TOC. Ele sunt eficiente în majoritatea cazurilor, însă în cazul în care nu se observă o reducere a simptomelor, se poate apela și la antipsihoticele atipice (utilizate în principal în tratarea schizofreniei) în combinație cu antidepresivele. De obicei, doza necesară în tratarea TOC este mai mare decât cea folosită în cazul depresiei, însă anumite persoane prezintă sensibilitate la reacțiile adverse chiar și atunci când medicația este administrată în doze mici. De aceea, este foarte important să consulți medicul psihiatru pentru orice modificări ale medicației sau în cazul în care există reacții adverse mult prea puternice.

  2. Psihoterapia. În TOC, problema principală este mai degrabă comportamentul manifestat ca reacție la incapacitatea de a tolera anxietatea generată de gândurile obsesive și nu gândurile în sine. De aceea, în psihoterapie se lucrează pe înlăturarea acestor comportamente și pe dobândirea toleranței la anxietate.

    Cea mai eficientă formă de terapie în tratarea tulburării obsesiv-compulsive este cea cognitiv-comportamentală. În mod specific, în tratarea TOC, se utilizează terapia de expunere și prevenție a răspunsului (exposure & response prevention, ERP), a cărui obiectiv este acela de a reduce anxietatea cauzată de prezența obsesiilor, fără a îndeplini un anumit ritual.

    Practica ERP constă în expunerea la situația care generează anxietate, urmată apoi de prevenția răspunsului obișnuit al TOC (compulsia sau evitarea). Expunerea se realizează treptat, pornind de la situațiile care provoacă un disconfort redus, după care se crește nivelul de anxietate la care persoana este expusă. Există și situații în care expunerea nu se poate realiza în mod direct, cum ar fi, de exemplu, pentru obesiile legate de o anumită boală, caz în care terapeutul apelează la expunerea imaginară, prin crearea diverselor scenarii ce provoacă starea de îngrijorare excesivă.

  3. Sprijinul extern: foarte multe persoane care suferă de această afecțiune găsesc sprijin în grupurile de suport, întrucât acestea reduc sentimentele de izolare și oferă posibilitatea de a socializa cu persoane care trec prin aceeași situație. Un rol foarte important îl are și familia, deoarece comportamentele din cadrul TOC pot ajunge să se răsfrângă și asupra celorlalți, iar informarea pe această temă de către membrii familiei este un aspect esențial în acest proces de recuperare, pentru a învăța cum să gestioneze mai bine situația.

  4. Strategiile de auto-ajutor (self-help): e important ca persoana care suferă de această afecțiune să își înțeleagă cât mai bine diagnosticul, să își identifice comportamentele și să adopte un plan prin care să își gestioneze cât mai bine simptomele.

 

Ce să fac dacă am simptome?

Kalapa Clinic

Kalapa Clinic

În cazul în care consideri că prezinți unele dintre semnele și simptomele TOC prezentate mai sus, trebuie să știi că este foarte important să ceri ajutor. Primul pas în această direcție este să consulți medicul de familie, care mai apoi îți poate da un bilet de trimitere pentru o evaluare la medicul psihiatru. Acesta va stabili diagnosticul, urmând ca apoi să conceapă un plan de tratament potrivit pentru tine. Deși este foarte tentant să te identifici cu descrieri ale TOC de pe internet, evită să te auto-diagnostichezi înainte de a vorbi cu medicul psihiatru!

Pe lângă medicația prescrisă de medicul psihiatru, este foarte important să începi și un program de psihoterapie, care să te ajute în privința comportamentului compulsiv. Este posibil ca psihiatrul să îți poată da trimitere la un psiholog care oferă servicii decontate de CNAS (vezi aici o listă de servicii decontate și un ghid mai detailat despre cum le poți accesa).

 

Sfaturi de self-help

Nu este nicidecum ușor să trăiești cu TOC și să simți că nu poți să deții controlul asupra propriilor gânduri și comportamente. Cu toate acestea, pe lângă ajutorul primit din partea unui specialist, există câteva metode pe care le poți aplica pentru a putea face față mai bine simptomelor:

  • Acceptă gândurile pe care le ai, fără să încerci să le schimbi sau să te angajezi în mod compulsiv să le înțelegi semnificația (practica mindfulness poate fi de ajutor în acest sens – vezi și articolul nostru);

  • Învață să accepți incertitudinea și să reduci treptat nevoia de a căuta reasigurare la prieteni, familie sau pe internet;

  • Încearcă să reduci stresul: situațiile stresante înrăutățesc simptomele TOC, de aceea este important să găsești modalități prin care să gestionezi stresul. Practică tehnici de relaxare, precum exercițiile de respirație și de ancorare în momentul prezent;

  • Fă schimbări în stilul tău de viață: asigură-te că dormi suficient, consumă alimente bogate în proteine și evită consumul de alcool și de droguri;

  • Încearcă să vorbești cu cineva din familie sau cu un prieten despre ceea ce simți sau alătură-te unui grup de suport.

 

Ghid pentru apropiați: ce să fac dacă cineva drag ar putea suferi de TOC?

Pe lângă ajutorul primit de la un specialist, este important ca o persoană care se confruntă cu o astfel de tulburare să aibă parte de sprijin și de la cei din jur.

Primul pas prin care poți să-i fii alături cuiva care suferă de TOC este să te educi pe acest subiect, pentru a putea înțelege mai bine problema celui de lângă tine. Atunci când este vorba despre o afecțiune psihică, un aspect esențial este modul în care ne exprimăm. Să-i spui unei persoane lucruri precum: Oprește-te din a te mai spăla pe mâini sau Doar calmează-te, nimic rău nu se va întâmpla, nu este o soluție și cu siguranță nu va opri persoana din practicarea comportamentului compulsiv. Trebuie să înțelegem că simptomele TOC nu reprezintă un simplu moft, ci ele sunt cât se poate de reale și extrem de supărătoare pentru persoana care le resimte.

Apoi, este foarte important să nu te angrenezi chiar tu în comportamentele compulsive (de exemplu, oferind reasigurări repetate sau chiar verificând lucruri în repetate rânduri la cererea persoanei dragi). Chiar dacă poate părea că o ajută pe moment, în realitate acest lucru nu face decât să întrețină practicarea comportamentului compulsiv.

În schimb, oferă-i sprijin și încurajeaz-o să apeleze și la ajutor specializat, dacă nu a făcut-o deja. Fii empatic și răbdător în viața de zi cu zi și, nu în ultimul rând, ai grijă de propria ta sănătate mintală și fizică, pentru a putea fi în continuare o sursă de sprijin.

Ilustrație de Shreyaa Krritika Das

Ilustrație de Shreyaa Krritika Das

——————–

Resurse utile în limba română:

Psihoterapeut Gabriel Dinu de la GândeșteSănătos.ro: https://www.youtube.com/watch?v=431oPVr2Sm0

Articol despre TOC: http://carmenileapsiholog.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva/

 .

.

Resurse utile în limba engleză:

+ Canale sau videoclipuri pe youtube

OCD & Anxiety Mental Health Courses: https://www.youtube.com/channel/UCO7EghiGzi6Wxpia_hRP1lg

Canal OCD & Anxiety: https://www.youtube.com/channel/UC3ClvnrcrC-3wr27fz_HlIQ

Canal al unui Certified Peer Support Specialist in OCD: https://www.youtube.com/c/ChrissieHodgesPureOCDAdvocate/videos

TED Talk “OCD – Starving the monster”: https://www.youtube.com/watch?v=AZZIxyY23IA

TED-Ed “Demitizarea miturilor referitoare la TOC”: https://www.ted.com/talks/dr_natascha_m_santos_debunking_the_myths_of_ocd/transcript?language=ro

+ Instagram

Pagina de instagram a unui psihoterapeut specializat în OCD: https://www.instagram.com/obsessivelyeverafter/

+ Cărți

Bruce M.Hyman, Cherlene Pedrick (2010). OCD Workbook:Your Guide to Breaking Free from Obsessive Compulsive Disorder.New Harbinger Publications; 3rd edition. Link: https://www.pdfdrive.com/the-ocd-workbook-your-guide-to-breaking-free-from-obsessive-compulsive-disorder-e157834125.html

Dr. Simon Enright, Managing Obsessive Compulsive-Disorder. Department of Clinical Psychology Berkshire Healthcare NHS. Link: https://cypf.berkshirehealthcare.nhs.uk/media/168487/managing-ocd.pdf

Eliza Burroughs, M.C., R.P et al. (2015). Obsessive-Compulsive Disorders,A Handbook for Patients and Families. Link: https://sunnybrook.ca/uploads/1/departments/psychiatry/ocd-information-guide-2015.pdf

Jon Hershfield & Tom Corboy (2013). The Mindfulness Workbook for OCD – A Guide to Overcoming Obsessions and Compulsions Using Mindfulness and Cognitive Behavioral Therapy. Link: https://www.pdfdrive.com/the-mindfulness-workbook-for-ocd-a-guide-to-overcoming-obsessions-and-compulsions-using-mindfulness-and-cognitive-behavioral-therapy-e158206308.html

.

.

Bibliografie:

1. OCD Action: OCD In Brief. Link: https://ocdaction.org.uk/learn-about-ocd/ocd-in-brief/

2. Sasson Y, Zohar J, Chopra M, Lustig M, Iancu I, Hendler T. Epidemiology of obsessive-compulsive disorder: a world view. J Clin Psychiatry. 1997;58 Suppl 12:7-10. Link: ttps://www.psychiatrist.com/wp-content/uploads/2021/02/13305_epidemiology-obsessive-compulsive-disorder-world-view.pdf

3. Florescu et al., The Romanian Mental Health Study: main aspects of lifetime prevalence and service use of DSM‐IV disorders. Manag Health 2009;3:22–30. Link: http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/30/104

4. Torresan RC, Ramos-Cerqueira AT, Shavitt RG, do Rosário MC, de Mathis MA, Miguel EC, Torres AR. Symptom dimensions, clinical course and comorbidity in men and women with obsessive-compulsive disorder. Psychiatry Res. 2013 Sep 30;209(2):186-95. doi: 10.1016/j.psychres.2012.12.006.

5. https://www.lidiastoica.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva/

6. Factsheet despre PANDAS: https://iocdf.org/wp-content/uploads/2014/10/PANDAS-Fact-Sheet.pd

Articole similare

Ghid de comportare emoțională pentru adolescenți: Cum putem face față perioadelor de incertitudine și stres?

În timp ce scriu aceste prime rânduri, este a 33-a zi de când Rusia a declarat război Ucrainei. Negocierile neutralității se poartă într-o nouă rundă la Istanbul. Prognoza nu pare îmbucurătoare nici pentru cele două țări aflate în conflict, nici pentru restul lumii. Trăim vremuri greu încercate, care au scos la iveală numeroase conflicte latente și care

Citește articolul