Terapie online în vremea pandemiei

Autor: Alexandra Țipțer

Credits: Alison Czinkota

Cum s-a schimbat procesul terapeutic și intimitatea dintre pacient și psiholog în timpul pandemiei?

În perioada pandemiei, terapeuții au mutat toate ședințele din cabinet în mediul online, pe Skype sau WhatsApp Video. Astfel, pacienții fie au continuat ședințele online, fie au renunțat la terapie. Am întrebat psihologii cum se schimbă intimitatea în procesul terapeutic prin mutarea ședințelor online și dacă relația dintre pacient și specialist are de suferit.

Ședințele terapeutice din mediul online sunt parte integrată din toate resursele pe care le poate oferi un terapeut în mod obișnuit la terapie. Au existat pacienți care și înainte de pandemie preferau să țină ședințele astfel (cei plecați în străinătate și cărora le era mai ușor să se deschidă în fața unui terapeut român ori pacienți care nu puteau ajunge la cabinet).

O ședință online se desfășoară prin intermediul Skype sau WhatsApp Video. La fel ca în cabinet, terapeutul devine responsabil de crearea unui spațiu emoțional potrivit pentru fiecare pacient în parte și pentru a-l face să se simtă confortabil. Cum ședințele au loc pe platforme de socializare, terapeuții spun că pacienții devin mai reticenți în a continua sau a începe terapia.

Dificultățile constau în faptul că în unele cazuri pacienții se simt inconfortabil să vorbească în fața unui ecran ori terapeuții simt că e greu să mențină atmosfera ședinței sau să atingă o anumită intimitate (mai ales dacă apar dificultăți în ceea ce privește conexiunea internetului). „Poate că relația terapeutică se dezvoltă puțin mai greu în online decât la cabinet”, spune Ana Maria Dobre, psiholog și consilier. „Trebuie să te gândești puțin înainte, să te faci confortabil cu situația. Atunci când mergi la cabinet, vezi cabinetul, vezi locul în care profesează persoana și poate îți dă un sentiment de profesionalism, de siguranță. Pe când, dacă ești în online nu vezi decât un perete gol.”

De asemenea, ceea ce lipsește în mediul online este apropierea fizică. Terapeuții spun că este mai dificil de analizat limbajul corpului care îi poate ajuta în a înțelege mai bine cât de sensibil este pentru pacient un anumit subiect. Ana-Maria Ioniță, psiholog specializat în terapie experiențială (bazată pe trăirea emoției și experienței „aici și acum” și care permite persoanei conștientizarea propriei gândiri prin jocuri de rol, metafore, povești și diferite forme ale artei), nu crede că intimitatea este la același nivel ca în ședințele de la cabinet și spune că ideal ar fi ca între psiholog și client să existe deja o relație terapeutică pentru ca ședințele online să funcționeze. „Mi se pare că în versiunea asta online nu poți face psihoterapie. Poate consiliere pe o problemă foarte specifică sau cu niște clienți cu care lucrezi deja de mult timp și este deja o relație formată. Nu cred că poți să lucrezi profund pe anumite traume.”

Cu toate astea, terapia online poate fi o alternativă în perioada aceasta de a continua procesul terapeutic în care pacienții au investit energie, timp și resurse financiare. Terapia online funcționează diferit pentru fiecare pacient în parte și poate da randament în funcție de flexibilitatea pe care o au atât terapeutul, cât și pacientul (dacă pacientul este implicat în ședințe, vulnerabil, are încredere în terapeutul său și este dispus să lucreze cu el însuși, atunci vor apărea în continuare și rezultatele).

Sursa: Very well mind

Sursa: Very well mind

Cum spațiul în care se află pacientul este unul de siguranță emoțională pentru el (camera lui, un loc din casă în care se simte confortabil), ședințele își păstrează intimitatea: „Din ce am experimentat eu săptămânile astea, [pacienții] au putut să-și aducă în prim-plan dificultățile pe care le aveau și până acum. Situația asta nu a pus piedică în a împărtăși cu ce se confruntă, dincolo de ce înseamnă coronavirus, deci nu mi se pare că intimitatea a fost alterată”, spune Andrada Cosma.

Mediul online oferă de asemenea și alte instrumente de care psihologii se pot folosi: articole, studii sau chestionare online ori video-uri explicative sau tehnici care pot funcționa la fel ca în cabinet. „Atât timp cât ești un terapeut flexibil, poți ajunge la oameni și prin alte modalități. Eu, de exemplu, le spun uneori că ne putem auzi prin mesaje sau prin mesaje vocale. Uneori ei scriu, eu răspund vocal – pentru că este o cantitate mai mare de informații pe care pot să o transmit”, adaugă Andrada Cosma.

În ceea ce privește diferite exerciții sau tehnici pe care lucrau în cabinet, psihologii spun că acestea pot fi ajustate și aduse online. Un exemplu ar fi terapia centrată pe scheme cognitive, care are un exercițiu numit chairwork, un soi de exercițiu cu scaunele, în care persoana intră în diferite moduri de apărare, iar atunci când schimbă modul, trebuie să se ridice de pe scaun și să se mute în alt loc. „Se pot găsi soluții de genul – să se miște de pe locul de pe canapea unde stă acasă pe un alt loc sau să facă doar schimbul, nu neapărat să se miște. Se pot găsi soluții. Eu online mai arăt filmulețe, tot felul de exerciții, discutăm pe articole. Mă folosesc de partea asta și mi se pare că funcționează foarte bine”, adaugă Ana Maria Dobre.

Oana Ungureanu a început să facă terapie online de trei săptămâni. În fiecare marți, își ia laptopul în brațe, se așază în pat și începe ședința de terapie prin Skype. Cum stă la casă și are camera la etaj, i-a rugat pe părinții și sora ei să nu urce deloc în perioada ședinței pentru a se bucura de intimitate. Când a fost întrebată de terapeuta ei dacă vrea să mute ședințele online, s-a gândit că ar fi o variantă safe pentru ea, ca să nu oprească procesul terapeutic, mai ales că drumul la terapie implica autobuzul și metroul. Terapia îi era un lucru natural, care făcea parte din rutina ei, la fel cum îi era să meargă la facultate sau să mănânce.

Sursa: healthfulmind

Sursa: healthfulmind

Prima ședință a fost intimidantă. Se gândea că e o platformă nouă și i se părea diferit să interacționeze online sau la telefon, față de ședințele de la cabinet. „Până la urmă, m-am adaptat destul de repede. Mă ajută contextul ăsta online pentru că mă gândesc că mă pot distanța oricând dacă ceva nu mi se pare ok sau dacă îmi e provocată o anumită stare. Pur și simplu închid laptopul și plec.”

Vorbește despre lucrurile pe care le discutau și înainte: gânduri pe care le notează în jurnal până la momentul ședinței și pe care ar vrea să le împărtășească, despre cum se simte în ziua respectivă sau despre lucrurile care îi creează disconfort. În perioada asta au vorbit și despre cum i s-a schimbat viața în vreme de pandemie: cum este să stea blocată în casă cu familia, cum să se mențină motivată și cum să-și gestioneze mai bine stările.

„ Mi se pare mai intim pentru că e în spațiul meu personal, e la mine în cameră, mai apare și pisica. Poate că nu e același grad de intimitate, cum era apropierea fizică, dar pe de altă parte, faptul că sunt în spațiul meu, că apar lucrurile mele, mă ajută foarte mult. ”

În același timp, simte că există mai multe distrageri: uneori pisica ei, familia, câinii din cartier, care simte că-i disturbă sesiunea.

Oana povestește tot ce simte în cadrul ședințelor, nu se simte reticentă în a vorbi cu terapeuta, mai ales că are încredere în ea și au legat o relație terapeutică, de doi ani. În perioada asta, Oana lucrează foarte mult pe introspecție. Se gândește la lucrurile care o fac fericită și cum se poate adapta și obișnui mai bine în contextul pandemiei. Încearcă să se axeze pe lucruri care au finalitate, să se lase să simtă incertitudinea și să o analizeze, să vadă ce o face să se simtă inconfortabil.

Tot în perioada aceasta se concentrează pe exerciții de mindfulness ghidate. „Ascult cum vocea terapeutei mă ghidează. Unele [exerciții] mă pun să mă concentrez pe zgomote din jur, altele pe suprafețe și corp. Și ideea execuțiilor, indiferent de formă, e să mă mențină mindful, să rămân conștientă de ceea ce fac, să încerc să nu mă gândesc la alte lucruri”, spune Oana. „Cred că uneori mă concentrez mai ușor acasă, că e spațiul meu și mă simt mai relaxată. Iar corpul meu se simte mai safe.

Terapia online poate funcționa în această perioadă dacă terapeuții și pacienții implicați în proces sunt flexibili și înlocuiesc unele tehnici tradiționale cu altele noi: „Cred că dacă ești într-un moment de distres, cad multe reguli pe care le avem în mintea noastră, de cum ar trebui să fie”, adaugă Andrada Cosma. „Acolo contează să ai pe cineva cu care să te simți în siguranță emoțională.”

Astfel, conform specialiștilor, terapia online poate fi o alternativă în a continua procesul terapeutic în perioada pandemiei pentru că pacientul nu întrerupe progresul terapeutic de până atunci și își continuă vindecarea (în care a investit și înainte de pandemie) și poate ține ședințele într-un spațiu familiar (camera lui sau un loc confortabil pentru el). De asemenea, se păstrează anonimatul (pentru unele persoane pentru care era inconfortabil să ajungă la cabinet și să rămână în sala de așteptare în care se mai întâlneau cu alți pacienți) și intimitatea din cabinet (dacă are o cameră care să fie dedicată ședințelor, în care pacientul să fie singur).

Pentru mai multe detalii despre cabinete din România care oferă servicii gratuite sau reduse online: https://mentalhealthforromania.org/ro/consiliere-gratuita.

Articole similare