Autismul și tulburările de sănătate mintală care însoțesc autismul la adulți

Autor: Larisa Dinu

Ilustrație de Masha Manapov

Ce sunt tulburările de spectru?

Autismul și tulburările de spectru sunt tulburări de neurodezvoltare caracterizate prin dificultăți de comunicare, interacțiune socială și comportamente sau interese repetitive. Tulburările care se încadrează pe spectrul autist sunt autismul, sindromul Asperger și autismul atipic. Despre persoanele cu astfel de simptome se spune că sunt ”pe spectru”, deoarece autismul este de mai multe tipuri, iar severitatea simptomelor diferă de la persoană la persoană. Deși se poate diagnostica la orice vârstă, autismul este o tulburare de neurodezvoltare fiindcă simptomele de obicei devin vizibile în primii ani de viață. Există și excepții, astfel încât unele persoane cu forme mai subtile ale tulburării își camuflează simptomele pentru a se adapta mai bine situațiilor în care se află și pentru a evita respingerea socială. Acest lucru este întâlnit mai des în cazul femeilor cu un IQ peste medie și întârzie procesul de primire a unui diagnostic. Astfel, tulburarea poate rămâne neidentificată până la maturitate, când se manifestă împreună cu alte boli mintale, cum ar fi depresia, anxietatea sau ADHD-ul. În orice caz, simptomele asociate autismului trebuie gestionate de-a lungul întregii vieții și pot avea un impact dăunător asupra vieții de adult [1]. Din acest motiv, diagnosticarea corectă și cât mai din timp a tulburărilor de spectru autist este esențială.

Illustration by Julia Yellow

Illustration by Julia Yellow

Cât de des sunt întâlnite la tineri și adulți?

Prevalența autismului este de aproximativ 1% la adulți, ceea ce înseamnă că este mai comun decât afecțiuni precum diabetul. Cu toate acestea, mulți adulți se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor de diagnostic și tratament [2]. Tulburările de spectru sunt asociate cu dificultăți financiare și emoționale atât pentru persoanele afectate, cât și pentru familiile acestora și societate. De asemenea, alături de tulburările de spectru sunt întâlnite și alte tulburări de sănătate mintală: aproximativ 70-80% din adulții cu autism se confruntă în paralel și cu alte afecțiuni, precum depresia, anxietatea, ADHD-ul sau tulburările psihotice [3]. Este, deci, important să creștem conștientizarea asupra spectrului autist și asupra tulburărilor de sănătate mintală deseori asociate cu acesta.

Spectrul autist și depresia

În timp ce în România se estimează că între 3 și 5% din oameni suferă de depresie la un moment dat în viață [4, 5], aproximativ de trei sau patru ori mai mulți adulți cu tulburări de spectru se confruntă în paralel cu simptome depresive [6].

O meta-analiză a 7857 articole publicate în limba engleză a raportat că depresia la persoanele pe spectru este mai comun diagnosticată în rândul caucazienilor cu un intelect peste medie [6]. Posibile explicații sunt că persoanele cu autism cu un intelect peste medie conștientizează mai mult simptomele autistice și impactul negativ al acestora asupra vieții lor [7]. Legat de prevalența ridicată în rândul caucazienilor, acest lucru poate fi datorat și faptului că metodele de diagnosticare a depresiei nu sunt adaptate altor culturi și etnii sau că, în țările în curs de dezvoltare, oamenii nu pot accesa cu ușurință serviciile de psihologie sau psihiatrie.

Trebuie să luăm în considerare și faptul că diagnosticarea depresiei implică o bună colaborare între clinician (psiholog și/sau medic psihiatru) și pacient, astfel încât clinicianul să poată înțelege frământările persoanei în cauză. În cazul persoanelor pe spectru, comunicarea simptomelor depresive este îngreunată de deficiențele de comunicare (verbală și non-verbală) și de lipsa auto-reflecției. De asemenea, simptomele depresive la cei aflați pe spectru sunt adeseori atipice, prezentându-se prin agresivitate sporită, stări de iritabilitate și agitație, dar și prin stări de dispoziție fluctuante. Tinerii care se confruntă cu acest set de simptome sunt simultan și mai predispuși să prezinte stări compulsive exacerbate și un comportament stereotipic mai accentuat [8].

Spectrul autist și tulburările psihotice

Tulburările de spectru și cele psihotice se suprapun adeseori, astfel încât psihozele sunt întâlnite la mai mult de 3 din 100 persoane cu o tulburare de spectru [9]. Pentru context, psihozele se întâlnesc la o persoană din 100 în populația generală.

Ambele categorii de tulburări sunt considerate probleme de neurodezvoltare și de spectru. Ambele sunt caracterizate prin dificultăți de interacțiune socială, cum ar fi lipsa reciprocității emoționale la autism și lipsa reacțiilor firești la stimuli emoționali în cazul psihozelor. De asemenea, întârzierea sau lipsa limbajului în cazul tulburărilor de spectru este similară cu sărăcia limbajului în cazul tulburărilor psihotice, iar deficiențele în funcționarea executivă (atenție, procesarea informațiilor) sunt similare pentru ambele grupuri. În timp ce paranoia și senzația omniprezentă de amenințare sunt simptome ale spectrului psihotic, cei pe spectrul autist ezită să interacționeze sau să aibă încredere în alți oameni. În ansamblu, cele două grupuri de tulburări par să existe la capete diferite ale unui continuum [10].

Autismul și tulburările psihotice au o istorie interesantă. Înainte ca tulburările de spectru autist să apară ca diagnostic separat în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale, ele erau văzute ca tulburări psihotice care se declanșează în copilărie. Cu toate că acum știm că ele pot apărea simultan, este în continuare foarte dificil să diferențiem anumite simptome, iar cercetarea pe această temă este la început de drum. Cu toate acestea, persoanele care prezintă tulburări de spectru autist și tulburări psihotice simultan par să difere de cei care sunt diagnosticați doar cu tulburare psihotică – și anume, ei au mai mari șanse să primească un diagnostic de tulburare psihotică de tip nespecificat, tocmai fiindcă prezentările lor clinice sunt atipice. Prin natura simptomelor autistice, acest lucru se poate datora și faptului că persoanele aflate pe spectru se arată mai puțin perturbate de prezența halucinațiilor sau iluziilor și, deci, acestea sunt mai dificil de identificat.

Ilustrație de Pep Boatella

Ilustrație de Pep Boatella

Spectrul autist și ADHD

Tulburările de spectru și cea de tip deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) se suprapun adeseori, astfel încât aproximativ 28-44% din adulții diagnosticați cu autism îndeplinesc și condițiile unui diagnostic de ADHD [11]. Deși Asociația Americană de Psihiatrie a negat până în 2013 că autismul și ADHD pot fi diagnosticate simultan la aceeași persoană, noul Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale a fost adaptat pentru a susține că cele două pot exista concomitent. Această comorbiditate psihiatrică (atunci când două afecțiuni psihice se întâlnesc la aceeași persoană) poate fi parțial explicată prin existența unor factori de risc genetici comuni.

Ambele sunt tulburări de neurodezvoltare care afectează funcționarea executivă (de exemplu, atenția, concentrarea și luarea deciziilor). Deși mecanismele neurobiologice nu sunt clare, interesul și atenția sporită pe care persoanele aflate pe spectru le acordă anumitor activități sunt similare cu fenomenul de ”hyperfocus” din ADHD, când o persoană este atât de concentrată pe o activitate sau pe un subiect, încât devine fixată pe cele mai mici detalii. Persoanele care prezintă ambele seturi de simptome se confruntă cu probleme sporite de integrare socială și organizare, dar acestea pot fi gestionate prin tratament.

——————–

Resurse accesibile despre autism

Recomandare de carte în limba engleză: Explaining Humans, de Camilla Pang – Experiențele unui tânăr om de știință cu autism și ADHD

Recomandare de film: The Accountant (Contabilul):
https://www.imdb.com/title/tt2140479/

Recomandare de TEDTalk: Autism și dependențe:
https://www.youtube.com/watch?v=FU5nUEfCDdI

Recomandare de TEDTalk: Ce fac copiii cu autism când devin adulți?
https://www.youtube.com/watch?v=WtgGzKRHT-Y

Recomandare de resurse despre autism în limba română:
https://autismvoice.ro/exista-mai-multe-tipuri-de-autism/

.

.

Resurse științifice

[1] https://www.nimh.nih.gov/health/topics/autism-spectrum-disorders-asd/index.shtml

[2] Murphy, C. M., Wilson, C. E., Robertson, D. M., Ecker, C., Daly, E. M., Hammond, N., … & McAlonan, G. M. (2016). Autism spectrum disorder in adults: diagnosis, management, and health services development. Neuropsychiatric Disease and Treatment, 12, 1669-1686.

[3] Lever, A.G., Geurts, H.M. (2016) Psychiatric co-occurring symptoms and disorders in young, middle-aged, and older adults with autism spectrum disorder. Journal of Autism and Developmental Disorders 46(6): 1916–1930.

[4] Ferrari, A. J., Charlson, F. J., Norman, R. E., Patten, S. B., Freedman, G., Murray, C. J., … & Whiteford, H. A. (2013). Burden of depressive disorders by country, sex, age, and year: findings from the global burden of disease study 2010. PLoS medicine, 10(11).

[5]  Florescu, S., Ciutan, M., Popovici, G., Gălăon, M., Ladea, M., Petukhova, M. & Hoffnagle, A. (2009) The Romanian Mental Health Study: main aspects of lifetime prevalence and service use of DSM-IV disorders. Management in Health 13, 22-29.

[6] Hudson, C. C., Hall, L., & Harkness, K. L. (2019). Prevalence of depressive disorders in individuals with autism spectrum disorder: A meta-analysis. Journal of Abnormal Child Psychology, 47(1), 165-175.

[7] Chandrasekhar, T., & Sikich, L. (2015). Challenges in the diagnosis and treatment of depression in autism spectrum disorders across the lifespan. Dialogues in Clinical Neuroscience, 17(2), 219–227.

[8] Magnuson, K. M., & Constantino, J. N. (2011). Characterization of depression in children with autism spectrum disorders. Journal of developmental and behavioral pediatrics, 32(4), 332.

[9] Zheng, Z., Zheng, P., & Zou, X. (2018). Association between schizophrenia and autism spectrum disorder: A systematic review and meta‐analysis. Autism Research, 11(8), 1110-1119.

[10] Ciaramidaro, A., Bölte, S., Schlitt, S., Hainz, D., Poustka, F., Weber, B., … & Walter, H. (2015). Schizophrenia and autism as contrasting minds: neural evidence for the hypo-hyper-intentionality hypothesis. Schizophrenia bulletin, 41(1), 171-179.

[11] Lai, M.C., Lombrado, M.V., & Baron-Cohen, S. (2014). Autism. Lancet, 383(9920):896-910.

Articole similare

Ghid de comportare emoțională pentru adolescenți: Cum putem face față perioadelor de incertitudine și stres?

În timp ce scriu aceste prime rânduri, este a 33-a zi de când Rusia a declarat război Ucrainei. Negocierile neutralității se poartă într-o nouă rundă la Istanbul. Prognoza nu pare îmbucurătoare nici pentru cele două țări aflate în conflict, nici pentru restul lumii. Trăim vremuri greu încercate, care au scos la iveală numeroase conflicte latente și care

Citește articolul